Continuăm seria de articole care oferă idei și metode de a combate bullying-ul în școli. Pe lângă o politică anti-bullying  a școlii, care funcționează ca normă, ca regulament școlar, este importantă de asemenea și pregătirea elevilor. Această pregătire se referă la o dezvoltare a inteligenței emoționale și o îmbunătățirea a relațiilor între elevi.

Părerea mea este că școala clasică, așa cum o știm cei mai mulți dintre noi nu stimulează astfel de aspecte, se pune accent mai mult pe performanță, performanța este una individuală, elevii nu știu să lucreze în grupuri, este foarte greu să îi grupezi, mereu vor fi nemulțumiți care nu vor să lucreze în grup sau care se mută în altă bancă. Dacă sunt lăsați se se grupeze individual vor fi grupuri dezechilibrate ca număr de participanți. Am făcut niște experimente cu elevii în acest sens și uneori s-a ajuns la drame, elevi care au rămas singuri în echipa lor. După aceste întâmplări am discutat la nivel de clase ce este de făcut. Am decis împreună că un set de reguli este necesar, că mai degrabă un criteriu aleatoriu de selectare a membrilor grupului este mai corect, atunci când timpul ne permite și că pot lucra și cu colegii de bancă în echipă și vor fi de acord cu acest lucru chiar dacă au fost așezați de diriginți în bănci și nu sunt neapărat prieteni.

De asemenea am ajuns tot împreună cu copiii la concluzia că activitățile interactive și care îi provoacă să se grupeze cu diverși colegi îi face să se cunoască mai bine între ei, să fie mai toleranți și chiar să își cunoască  propriile limite.

Dintre beneficiile activităților interactive stipulate în literatura de specialitate și referindu-ne la tema noastră de bullying putem menționa mai multe. Astfel, prin activitățile interactive elevii își consolidează conștiința de sine, conștiința față de ceilalți din grup și își dezvoltă empatia. La nivel de grup pot identifica tipurile de bullying, pot distinge între rolurile și dinamica bullying-ului într-o situație. Pot identifica impactul potențial al bullying-ului, prin ascultarea mărturiilor celor implicați. Observând, discutând și modelând comportamente în jocuri interactive sunt capabili să stabilească reacții eficiente și sănătoase la bullying, văzând rolul important al spectatorilor observatori.  Ei învață să utilizeze deprinderi de cerere de ajutor, prevenire și intervenție pentru a gestiona bullying-ului. Astfel, cu niște elevi instruiți în acest sens, care știu să acționeze și să solicite ajutor când este cazul se reduc incidentele de absenteism și bullying. Elevii conștientizează că stă în puterea lor să se sprijine și să lucreze în vederea stabilirii unui climat neviolent, favorabil incluziunii și pozitiv la nivelul întregii școli.

Foarte apreciate de elevi sunt activitățile de încălzire și/sau de energizare. Aș sugera aici niște exerciții inspirate din teatru și improvizație care duc la începerea orei într-o notă pozitivă, amuzantă, energică și o încheie la fel, cu voie bună. Cu unele clase ne-am format deja o rutină și dedicăm 2-3 minute la început de oră și tot așa la final pentru niște jocuri. Am observat o îmbunătățire a relațiilor dintre ei și o mai mare deschidere a lor, unii spre alții.

Acestea sunt jocuri utile pot oferi un raport bun în cadrul clasei/grupului la început  sau final de oră sau să ofere o scurtă pauză în timpul activității, când nivelul de energie este scăzut. De asemenea ajută elevii să se relaxeze, să se distreze și să restabilească legăturile dintre ei.

Exemple de jocuri interactive  și de energizare pot fi:

  1. “Dă mai departe semnalul!”- Elevii sunt plasați în cerc în jurul clasei, pe lângă perete și în cerc își transmit mai departe un gest, bătut din palme, pocnit din degete, o postură; gestul se poate schimba, când cineva vrea să facă acest lucru, semnalizând prin ridicarea mâinii, de exemplu. Se poate schimba de asemenea și sensul jocului. Este un joc de atenție și de energizare.
  2. Foarte apreciate sunt jocurile ca “Salata de fructe”, “Scaune muzicale”  și ”Schimbă locul!” în care participanții stau pe scaune în cerc și își schimbă locurile între ei, numărul de locuri fiind mai mic decât numărul de participanți, eliminându-se pe rând din joc câte unul sau mai mulți. Cei care își schimbă locul sunt fie anumite “fructe”, enunțate selectiv, fie toți. Schimbarea se produce imediat sau la oprirea muzicii.
  3. Exercițiul “Fabrica” este amuzant și ingenios. Cineva propune o fabrică sau un atelier care produce sau face ceva și începe o mișcare; câte unul intră pe rând în scenă, spun ce reprezintă în mecanism și fac mișcarea. Li se poate indica viteza și ritmul de către unul din grup. În final vor fi mai mulți participanți care vor contribui la funcționarea “fabricii”. Ex. fabrica de vată pe băț, spălătoria de mașini, atelierul de împachetat..etc. Este interesant să fie și filmată experiența.
  4. Exercițiul “Samuraiul” presupune și folosirea vocii și a gesturilor în care doi elevi din stânga și dreapta unui elev îl elimină pe acesta cu gesturi și efect vocal, dar fără să îl atingă. Acesta fiind eliminat poate numi mai departe cine va fi următorul care va fi eliminat. Este un joc care îi ține atenți pe elevi, antrenează câte trei elevi la fiecare pas și produce multă bună dispoziție.
  5. Povestea de grup: elevii aflați în cerc mare, în jurul clasei spun câte un cuvânt în continuarea primului rostit de colegul de lângă pentru a crea o poveste comună, sau poate o frază. Cineva scrie la tablă ce s-a spus și citim la final.
  6. Telefonul fără fir, realizat tot așa în cerc mare, cu 1,2,3 sau 4 cuvinte; realizăm tot așa, o singură rundă și vedem de la ce am plecat și unde am ajuns.
  7. Statuia clasei: cineva propune o temă și ia o postură în fața clasei; cei care vin după se conformează temei și își numesc statuia, luând poziție. În final vom avea un grup statuar al clasei. Merită fotografiat.

Evident că într-o activitate facem un exercițiu la început și eventual unul la final, pentru a putea să ne facem și activitatea de predare, dacă suntem profesor. În cadrul grupurilor de dezvoltare personală aceste exerciții pot fi intercalate cu unele de introspecție, sau de lucru în perechi.

Munca în grupuri mici sau interacționarea în perechi face posibilă punerea în practică a diferitelor deprinderi de colaborare în grup: ascultare activă, empatie, politețe, deschidere față de ideile celuilalt, comunicare și evaluare, oferire de feedback. Putem forma grupuri noi pentru fiecare activitate.

Acum, în această perioadă în care suntem acasă putem juca aceste jocuri și în familie, dacă sunt mai mulți membri. Este important să găsim surse de bună dispoziție.

Psiholog Cristina Eftimie

Articole anterioare:

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

FacebookTwitterPinterestEmailWhatsAppLinkedInPartajează

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.