Ce ne face să mergem mai des la psiholog?

Tot mai mulți români suferă de depresie și stres din cauza orelor suplimentare pe care le petrec la birou, potrivit unor cercetări recente. Un studiu realizat de un site de recrutare arată că 63% din românii angajaţi se consideră stresați la locul de muncă, femeile fiind mai afectate de stres decât bărbaţii. Psihologii spun că volumul excesiv de muncă diminuează productivitatea angajaților, dar îi și poate îmbolnăvi. Stresul apare, spun specialiștii, atunci când cerințele de la serviciu sunt prea mari.

Unde greșim? Psihologii spun că prea puțini sunt cei care știu să pună limite între zona profesională și timpul nostru liber. Factorii de stres pot fi controlați, dar este nevoie de munca în echipă, spune psihologul Adrian Chiriac. „Mulți dintre noi cred că nu au de ales, că trebuie să se supună, că trebuie să ducă toate sarcinile și îndatoririle până la capăt, pentru că altfel își vor pierde serviciul. Trebuie să încercăm să vedem, după o perioadă de exces, cum putem să recuperăm, cum putem să ne acordăm nouă și familiei o perioadă în care să compensăm perioadele de stres. Mai devreme sau mai târziu vom ceda“, explică psihologul.

„Fiecare angajat ar trebui evaluat în mod complex“

Goana după performanţă a angajatorilor, precum şi dorinţa angajaţilor de a obţine beneficii mai mari fac ca în anumite domenii volumul de muncă să depăşească limitele normale. Zecile de ore suplimentare adunate în fiecare săptămână ne pot pune în pericol sănătatea fizică și psihică.

„Unii rezistă mai mult timp, alții mai puțin. Există factori specifici fiecărui individ, care optimizează sau, din contră, minimizează performanța lui în muncă. Fiecare angajat ar trebui evaluat în mod complex pentru jobul pentru care este angajat. Altfel, se poate considera că și angajatorul se autosabotează pe termen lung. Însă anagajtorii din vremurile moderne uită sau ignoră factorul uman, invocând faptul că sunt mulți oameni care stau și așteaptă la coadă la ușă și că dacă nu ne convine, au pe cine să angajeze. Inclusiv noi cu noi înșine procedăm și gândim așa de multe ori, afirmând că nu avem de ales și trebuie să înghițim în sec și să ne supunem.“

Viața profesională nu compensează golurile din cea personală

Nesiguranța la locul de muncă și comunicarea ineficientă se adaugă și ele motivelor pentru care din ce în ce mai mulți angajați resimt epuizarea. Performanţa angajatului, în acest caz, devine pe zi ce trece mai slabă, deși numărul orelor la muncă depășește norma.

„Nu există un anume moment în care să zicem stop. Adică nu se cheamă într-un fel sau apare la un anumit interval de timp. Dar dacă ne ascultăm corpul și mintea, vom ști exact când e timpul. Aș vrea să mai precizez ceva: pentru că avem goluri în viața personală, e foarte posibil să încercăm să compensăm pe plan profesional. Să ne identificăm cu eul profesional. Pentru aceste persoane este foarte dificil să se rupă și atunci trebuie ajutate. Sunt oameni care au nevoie de ajutorul nostru, al celor din jur și, în special, al angajatorului“, conchide psihologul Adrian Chiriac.

Un job prost plătit, mai stresant decât șomajul

O cercetare recentă, efectuată de o echipă de oameni de știință de la Universitatea Manchester din Marea Britanie, a descoperit că persoanele angajate în posturi prost plătite sau cu un nivel foarte ridicat de stres pot suferi mai mult decât cele care nu ocupă niciun loc de muncă. În cadrul studiului au fost monitorizați peste o mie de participanți cu vârste cuprinse între 35 și 75 de ani, șomeri în perioada 2009-2010.

Adulții care au făcut tranziția către un loc de muncă cu o calitate mai scăzută au manifestat „cele mai ridicate niveluri de stres cronic în comparație cu cei care au rămas șomeri“, potrivit unei purtătoare de cuvânt a universității, precum și un grad mai mare de risc de a suferi o varietate de probleme de sănătate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *