Tulburări de vedere însoțite de o durere de cap foarte puternică pot fi semnele unui anevrism cerebral, pe care este bile să le cunoști pentru a lua măsuri din vreme.

Anevrismul cerebral este o afecțiune tot mai des întâlnită. Este dilatarea unei porțiuni dintr-un vas de sânge ce apare ca urmare a slăbirii peretelui acestuia. „Anevrismele cerebrale sunt de două feluri: rupte sau nerupte. Fisurarea unuia poate să apară în unele cazuri, ducând la o sângerare minimă, care favorizează apariția unei migrene ca și cea provocată de ruptura anevrismală. Aproape întotdeauna, fisurarea unui anevrism este urmată de o ruptură masivă a acestuia“, explică dr. Maria Nistoroiu, medic specialist neurochirurgie.

Simptomele bolii

Dacă sunt de mici dimensiuni, anevrismele cerebrale pot fi asimptomatice. Astfel, semnele fizice ale acestui tip de anevrism apar doar atunci când sunt afectate structurile de lângă vasul de sânge unde a apărut dilatarea.

„Printre simptomele care pot anunța prezența unui anevrism nerupt se numără dilatarea unei pupile, durere deasupra sau în spatele unui ochi, dar și căderea unei pleoape. Când anevrismul se rupe, persoana poate resimți o durere de cap extrem de puternică, grețuri, înțepenirea cefei sau chiar poate avea chiar crize epileptice“, spune medicul specialist.

„Diagnosticul de anevrism cerebral se poate pune în urma efectării următoarelor investigații medicale: tomografie și puncție lombară, atunci când sângele este prezent în lichidul cefalorahidian. De asemenea, pacientul trebuie supus unui RMN, dar și unei arteriografii/angiografii cerebrale (este o procedură invazivă de diagnostic al anevrismelor, prin care se vizualizează vasele cerebrale), spune medicul.

Care sunt factorii de risc

Cauzele care duc la apriția bolii pot fi de două feluri: congenitale și dobândite pe parcursul vieții. „Riscul de apariție a anevrismuluieste mai ridicat dacă bebelușul se naște cu afecțiuni ale țesutului conjunctiv, boala rinichiului polichistic, malformații arterio-venoase cerebrale sau dacă au existat în familie antecedente“ explică dr. Maria Nistoroiu. Lista factorilor care pot duce la apariția anevrismului este completată de fumat, consumul cronic de alcool sau de droguri, înaintarea în vârstă, hipertensiunea, ateroscleroza, dar și traumatismele craniocerebrale.

Care este tratamentul

Există două metode de tratament a anevrismului: cliparea (prin chirurgie deschisă) sau embolizarea/stentarea (procedură realizată endovascular). Ambele proceduri sunt invazive și presupun un anumit risc în timpul intervenției. „Tratamentul unui anevrism nerupt trebuie gândit în funcșie de locul unde el este localizat și de riscul de ruptură al acestuia pe durata vieții pentru acea persoană. Nu toate anevrismele nerupte necesită tratament! Dacă persoana a suferit un anevrism de acest tip este foarte important să evite situațiile care pot duce la creșterea sau scăderea bruscă a atensiunii arteriale, dar și fumatul“, conchide medicul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.