Mâncărurile ultra-procesate ne fac să mâncăm mai mult

Alimentele ultra-procesate determină oamenii să mănânce mai mult și să se îngrașe, potrivit unui studiu citata de BBC. Mai mulți voluntari au fost monitorizați din punct de vedere alimentar timp de o lună de zile. Când li s-au dat alimente ultra-procesate, ei au consumat cu 500 de calorii mai mult într-o zi mai mult decât atunci când nu mâncau mâncare procesată.

Reprezentanții Institutului Național de Sănătate din SUA spun că alimentele ultra-procesate ar putea afecta hormonii foamei, ceea ce-i face pe oameni să mănânce aproape în continuu.

Există argumente științifice despre definiția alimentelor ultra-procesate, dar cercetătorul dr. Kevin Hall spune că este precum „pornografia – este greu de definit dar știi ce e când o vezi“.

Semnele de avertizare includ:

  • ingrediente pe care nu le poți pronunța
  • mai mult de cinci ingrediente aflate pe eticheta de ambalare
  • orice nu ar recunoaște bunica ta ca fiind mâncare
Alimente ultra-procesate: quesadilla, fasole prăjită și preparată, limonadă.
Alimente neprocesate: salată de spanac cu piept de pui, felii de măr, bulgur, semințe de floarea-soarelui și struguri.

20 de oameni au renunțat timp de o lună la viața lor pentru a trăi într-un laborator.Timp de două săptămâni li s-au dat fie alimente ultra-procesate fie unele neprocesate, iar apoi li s-a schimbat dieta pentru a doua jumătate a studiului. Participanțșilor li s-a permis să mănânce oricât de mult au dorit, iar cercetătorii au monitorizat ceea ce au consumat.

În timpul celor două săptămâni în care au consumat alimente ultra-procesate, voluntarii au consumat, în medie, cu 508 de calorii mai mult pe zi și s-au îngrășat cu un kilogram.

Dr. Hall, de la Institutul Național de Diabet și Boli Digestive și Renale a declarat pentru BBC: „Acesta este primul studiu care demonstrează că există o ralație cauzală. Alimentele ultra-procesate duc la creșterea cantității de calorii, a greutății corporale și a cantității de grăsime din organism. Este sugestiv pentru că ar putea să joace un rol pentru foarte mulți oameni“.

Dr. Hall spune că studiile anterioare estimaseră o „creștere alarmantă a cazurilor de obezitate“ în SUA cauzată de un plus de 250-300 de calorii pe zi.

Dar de ce?

Explicația este, deocamdată, destul de evazivă. Voluntarii au declarat că ambele tipuri de mâncare au fost gustoase, astfel încât preferința pentru cea ultra-procesată nu ar fi de vină. Conținutul nutrițional al celor două diete a fost atent pregătit pentru a exista cantități egale de zahăr, alți carbohidrați, grăsimi și fibre.

O posibilă explicație ar putea fi impactul alimentelor procesate la nivel industrial asupra hormonilor care afectează dorința de a mânca. „Când oamenii consumau alimente neprocesate, unul dintre hormonii supresori ai foamei despre care s-a spus în alte studii că are legătură cu scăderea apetitului, de fapt l-a crescut în ciuda faptului că oamenii consumau mai puține calorii“.

Studiul a arătat, de asemenea, nivelurile hormonului foamei denumit grelin care au scăzut în dieta neprocesată

Explică asta numărul mare de cazuri de obezitate?

Studiul a fost efectuat pe un număr limitat de oameni și pentru o scurtă perioadă de timp, așa că este neclar dacă descoperirile se pot aplica la o scară mai largă. Unele persoane monitorizate au consumat un plus de 1500 de calorii în dieta ultra-procesată, în timp ce alții au consumat cam aceeași cantitate.

Dr. Gunter Kuhnle, de la Universitatea din Reading , spune că alimentele procesate sunt deseori importante „pentru plăcerea gustului, siguranță și conservare“. „Este un studiu foarte bine făcut cu descoperiri interesante, dar care nu are neapărat niște rezultate surprinzătoare. Se pare că participanții au găsit mâncarea ultra-procesată mult mai bună la gust, au mâncat mult mai repede și mai mult, în mod consecvent – probabuil pentru că le-a luat mai mult până s-au simțit sătui. O descoperire interesantă a studiului este costul per energie: dieta ultra-procesată a fost considerabil mai ieftină decât dieta neprocesată, iar aici intervin implicațiile din punctul de vedere al sănătății publice“.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *