Psihologul Lucian Roșu: Violenţa este ultimul refugiu al incompetenţei.

Comportamentul negativ (neplăcut, dureros), repetat al unui individ sau grup, intenționat îndreptat împotriva unei persoane care are dificultăți în a se apăra, în scopul destructurării personalității acesteia, a diminuării stimei de sine și a minimalizării rolului în ierarhia socială se numește bullying. Bullying-ul este în zilele noastre un fenomen extins cu caracter predilect în mediul educațional și cel socio- profesional,a fost identificat și formulat în anii 70, afectează persoane indiferent de vârstă, categorie socială, sex, zonă geografică. Se manifestă prin violență fizică și verbală, incluzând abuzul emoțional și comportamental,a devenit un fenomen cotidian de actualitate inclus în rutina socială, este deja o parte nelipsită din societatea noastră, o parte din felul nostru de a relaționa și socializa.

Bullying-ul are trei caracteristici: Să reprezinte un dezechilibru de putere( caracter dominant); Să se repete frecvent (caracter repetitiv); Să provoace neplăcere victimei,care este întotdeauna ,,aleasă” iar această neplăcere să îi genereze satisfacție agresorului(caracter masochist).

Abuzul îmbracă forma directă , față în față, jigniri, insulte, farse, hărțuire, porecle sau etichete, umilire publică, condiționarea/șantajul social prin acumularea de ,,greșeli” pe care victima le acumulează și abuzatorul le contabilizează și îi ,,fabrică” un dosar. Forma indirectă, răspândirea de zvonuri, diminuarea rezultatelor, minimizarea sau omiterea performanțelor și a activităților în grup, glumele proaste, critica, excluderea din grup, nulificare. Când bullying-ul ia forma agresiunii fizice în grup se trece la nivelul de mobbing, deja bullying-ul are o perioadă de timp în care a fost perfecționat, urmează o etapă de ,,finețe” , abuzatorul copleșește victima, cunoaște limitele lui și pe cele ale victimei, în etapa aceasta împinge la limită victima prin acțiune directă, loviri, scuipat, mutilării corporale, ,,ciopârțirea” părului, țigară stinsă pe mâini și picioare, intimidarea și generarea sentimentului de frică/ teroare/umilință. Agresiunea fizică indirectă este când victimei îi sunt furate lucruri sau când i se murdărește sau distruge lucrurile personale. Cyber bullying-ul este agresiunea online, scrisă sau audio-video, se întâlnește în mediul online în cadrul rețelelor de socializare.

În mediul profesional, prin caracterul competitiv pe care îl promovează, inevitabil sunt generate conflicte și confruntări pentru afirmare, obținerea de privilegii, bonusuri, clase de ierarhizare, aici bullying-ul ia forma intimității, dominarea este mai acerbă, (directe sau indirecte), unele de intimidare, excluderi sociale selective bazate pe criterii subiective, satisfacție emoțională, disimularea incompetenței. Părinții ,,moderni” îndeamnă copii la bullying însămânțând în mintea lor verde ideea de ,,supraviețuiește cel mai bun” sau ,,cu rușinea mori de foame”dar care este decodat în supraviețuire cel care este nesimțit, cel care lovește fetele sau pe cei mai mici/slabi/cuminți, cel care fură/strică jucăriile celorlalți copii, cel care înjură și hărțuiește/face glume.

Bullying-ul începe de fapt de la vârste de 1-2 ani,când apare interacțiunea socială și noțiunea de apartenență socială, când copiii învață deja primele forme de manipulare/șantaj pentru obținerea de beneficii și observă atent cum îi sunt satisfăcute cererile de multe ori actul manipulării dezvoltă o atitudine parentală negativă, verbală, gestuală/non verbală, emoțională și generează în copil starea de bine pe care obținerea și stările emoționale care însoțesc procesul negativ pe care el, copil fiind a reușit să îl obțină și care îi conferă un statut trofic, de fapt se distrează văzând efectele negative și mai ales ,,puterea”care a generat acțiunea. Se perpetuează în viața de adult, când acesta sa rafinat în mediul educativ, din acest motiv, copilul ar trebui să cunoască și să știe cum să gestioneze acest tip de interacțiune socială sau relaționare. Aceasta este bătaia de aripă al fluturelui care la un moment dat generează comportamentul de bullying .

Frică, umilință, nulificare sunt cele care creează contextul psiho-socio-relațional labil cu repercusiuni pe termen lung fiind imperativ nevoie de găsirea de metode definitorii de stopare, diminuare a efectului butterfly. Aici intră în scenă familia, autoritatea educativă, prietenii, persoanele specializate, consilieri și psihoterapeuți. Consecințele psihologice și comportamentale sunt impactante :apare depresia și anxietatea cu bonus atacul de panică, imaginea de sine compromisă,apar blocajele emoționale/rezistențele, comportamente maladaptative!/periculoase uneori la limita legala(vrând să corespundă) , stimă de sine nulă, retragere socială/izolare, fobii alimentare, funcția instructivă educațională dispare, poate apărea ideația suicidară, în formele extreme de lungă durată. Cănd efectele sunt identificate este mai mult decât recomandat să se înceapă ședințele de psihoterapie. În numărul următor voi aduce în analiză modul în care psihoterapia integrativă abordează bullying-ul.

Lucian Roșu este psiholog-psihoterapeut integrativ, urmează o specializare în suport paliativ pentru pacienti incurabili și/sau aflați în fază terminală. Este dedicat voluntariatului având ca țintă îngrijirea paliativă pediatrică și dezvoltarea personală a copiilor cu dizabilități motorii și hipoacuzici aflați în centre de plasament. Are în proiect tipărirea unei cărți de povești terapeutice și a unui manual de intervenție psihoterapeutică.

Articole anterioare:

Psihologul Lucian Roșu: „Jucătorii dependenți prezintă anumite caracteristici”

Psihologul Lucian Roșu despre Depresie

Psihologul Lucian Roșu despre Psihoterapia Integrativă

Psihologul Lucian Roșu: „Nu poți să repari în 5 ședințe ce s-a stricat poate în ani.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *