“Sunt stresat(ă)” – o formulă tot mai uzitată

Aud frecvent în cabinet dar și la grupurile de dezvoltare personală cu copii și adolescenți: “sunt stresat! Nu mai vreau să merg la școală” sau “Nu mai rezist, sunt foarte stresat”. Iată expresii pe care copii și adolescenții le preiau de la adulții din viața lor și le folosesc pentru a exprima prin ele orice frustrare sau nemulțumire legată de sarcinile zilnice.  E normal să ne punem întrebarea: totuși cât de stresați sunt copiii și cum îi putem ajuta să gestioneze lucrurile.

Ar fi normal să vedem dacă nu este doar o expresie pe care copilul o folosește ca să își exprime generic o nemulțumire, găsind adesea drept țap ispășitor școala. Sunt expresii pe care adulții le folosesc acasă, în familie, la serviciu, la școală sau pe stradă. Peste tot auzim vorbindu-se despre stres pentru că el este o realitate, pentru că supraîncărcarea cu sarcini zilnice se face simțită și, de prea multe ori, ajungem să fim disfuncționali în relații de familie sau în relații profesionale. Totuși, a repeta de multe ori că suntem stresați nu ne ajută nici măcar să ne eliberăm sau să ne relaxăm în vreun fel ci expresia în sine se folosește pentru a ne asigura că suntem înțeleși și iertați dacă unele detalii ne scapă sau dacă greșim ori nu îndeplinim anumite sarcini/obligații/promisiuni la timp. Dacă am analiza cu atenție situațiile în care folosim expresia vom constata că ea are la bază întradevăr o supraîncărcare cu sarcini dar, în același timp, ascunde nevoia găsirii unei strategii de a le gestiona corect. Atunci când gândim cu voce tare spunem “vai, cât sunt de stresat” dar, atunci când nu verbalizam, mintea noastră spune “nu știu cum o să fac față la toate, simt că o iau razna”. Afirmațiile noastre zilnice determină obișnuința și modelează comportamentul copiilor din familie care vor copia această atitudine și vor folosi expresia “sunt stresat” în foarte multe situații: când sunt într-o dilemă, când sunt confuzi, când sunt triști și nu vor să vorbească despre emoția lor etc.

Pentru a-i putea ghida pe copii în gestionarea stresului, ideal ar fi să învățăm noi, adulții cum să ne organizăm listele de priorități, cum să ne manageriem timpul și sarcinile, astfel încât să fim puțin mai relaxați la apariția unei noi provocări. Astfel ne va fi mult mai ușor să îl sfătuim și să îl ajutăm pe copil să dea piept cu orice problemă, să-și privească fricile în față și să vorbească despre orice lucru ce pare greu sau imposibil de realizat. De asemenea, ar fi bine să ne focusăm pe toate tipurile de activități, adică pe timp liber, pe jocuri, pe activități de familie nu exclusiv pe școală. Copii ar trebui să învețe și că este firesc uneori să mai greșească, să învețe metode de a depăși problemele sau eșecurile, să învețe cum se face “reconfigurarea traseului” atunci când au dat greș pe o direcție. În ce privește supraîncărcarea cu teme pentru școală, o strategie eficientă ar fi planificarea acestora într-un interval de timp limitat (indiferent că pare sau nu suficient pentru sarciana de lucru) astfel încât copilul nu va mai petrece toată ziua făcând teme, chiar dacă acestea sunt stabilite ca prioritate de întreaga familie. Neglijarea timpului de relaxare, a odihnei active sau a orelor de somn pot avea efecte neplăcute pe termen lung.

Până săptămâna viitoare, nu uitați să aveți grijă de sănătatea voastra fizică și mentală!

Psihoterapeut Lorena Diaconescu

Lorena Diaconescu este psiholog, lucrează în domeniul psihoterapiei dar alocă și foarte mult timp dezvoltării personale cu grupuri de copii și adolescenți. A urmat studiile Facultății de Psihologie a Universității București dar este licențiată și în științe juridice și științe economice. Consideră că instruirea în domenii diverse și formarea continuă sunt elemente importante în evoluția personală a oricărui om.

Articole anterioare:

Comportamentul alimentar – factor de influență asupra sănătății fizice și psihice

Psiholog Lorena Diaconescu:Educația pentru sănătate, o necesitate de maximă importanță

Psiholog Lorena Diaconescu: Educația sexuală 2 – Riscurile necunoașterii

Psiholog Lorena Diaconescu: Educația sexuală – un subiect controversat

Psiholog Lorena Diaconescu: Dezvoltare personală pentru copii

Psiholog Lorena Diaconescu: Teatrul pentru copii – un instrument important în educația timpurie

Psiholog Lorena Diaconescu: Comunicarea online și dependența de gadgeturi – Partea II

Psiholog Lorena Diaconescu: Comunicarea online și dependența de gadgeturi – Partea I

Psiholog Lorena Diaconescu: Comunicarea cu adolescentul – misiune imposibilă?

Psiholog Lorena Diaconescu: Prietenie adevărată sau o relație toxică?

Psiholog Lorena Diaconescu: Relații sănătoase

Psiholog Lorena Diaconescu: Tulburările de comportament alimentar la copil și adolescent (Partea 2)

Psiholog Lorena Diaconescu: Tulburările de comportament alimentar la copil și adolescent (Partea 1)

Psiholog Lorena Diaconescu: Atenție! Anorexia poate ucide!

Psihoterapeut Lorena Diaconescu: Cum apare Bulimia și ce trebuie să facem.

Psihoterapeut Lorena Diaconescu despre tulburările de comportament alimentar

Psiholog Lorena Diaconescu: „ Mulți obișnuiesc să spună că au depresie atunci când sunt triști sau nefericiți”

Un comentariu la „“Sunt stresat(ă)” – o formulă tot mai uzitată

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *