Bullying (10) – Reflectare și feed-back în ceea ce privește bullying-ul în școli

Pentru ultimul articol din seria despre bullying vreau să punctez că feed-back-ul este foarte important,  este important ca elevii să reflecteze la cum s-au simțit, cum au reacționat, ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut, ce au învățat, ce ar schimba. Vom fi surprinși să vedem că învățăm multe de la ei și sunt aspecte ale problemei pe care uneori ca adulți le omitem.

Astăzi vă propunem niște exerciții care sunt bazate mult pe feed-back, pe cum se simte să fii în rolurile implicate în fenomenul de bullying.

Exercițiul 1: Se solicită un voluntar care este pregătit să părăsească clasa pentru o vreme. Se dau instrucțiuni grupului în timp ce voluntarul este afară. Elevii trebuie să se țină de mâini și să formeze un cerc închis. Odată ce voluntarul revine, sarcina lor este să se țină de mâini strâns și să nu îl lase în cerc în niciun fel, decât dacă el le cere acest lucru, explicit. I se cere voluntarului să revină și i se dă  instrucțiunea. Are sarcina de a intra în cerc, găsindu-și propria cale. Elevii sunt lăsați să joace jocul o vreme, având grijă ca nimeni să nu fie rănit. Jocul se încheie atunci când voluntarul reușește să intre în cerc. Dacă voluntarul nu reușește să intre în cerc după câteva încercări, se oprește jocul.

Elevii sunt invitați să vorbească despre cum s-au simțit în timpul jocului, mai întâi voluntarul și apoi ceilalți.  Întrebările se referă la cum s-a simțit voluntarul ca fiind exclus din grup, la strategiile pe care le-a folosit pentru a intra în cerc, cum s-a comportat grupul, dacă a fost ajutat sau nu, ce a funcționat, cum se simte la final.

Întrebările pentru grup  se referă la cum s-au simțit cei care făceau parte din grup, ce simt pentru cineva care este exclus,, cum au făcut față respectării sau încălcării instrucțiunilor, cum se simt la final.

Este important să existe o coeziune a clasei în care se aplică acest exercițiu și să acordăm timp suficient de reflectare și de discuții. În final se face referire la sentimentele majorității într-un grup, unde are loc bullying-ul și posibilele moduri de a acționa și de a rezolva situația într-un mod constructiv și nedăunător.

Exercițiul 2: Elevii stau într-un cerc. Aceasta va fi o activitate fizică, în care vor crea un labirint cu punți cu brațele lor, în timp ce doi elevi, care se vor oferi voluntari, se vor juca de-a șoarecele și pisica în labirint. Voluntari,i șoarece  și pisică vin în fața clasei. Restul grupului  se așează în rânduri egale. Elevii din rânduri întind brațele pentru a-și atinge vârfurile degetelor cu cei de lângă ei pentru a crea o punte sau stau cu mâinile pe lângă corp pentru a crea labirintul. La semnal, jocul începe. Pisica și șoarecele se aleargă printre perechile de elevi și pe sub punțile pe care aceștia le-au creat. Jocul continuă până când pisica prinde șoarecele sau durează o anumită perioadă de timp  (un minut). Apoi, pisica poate alege elevi noi pentru a crea mai multe pisici (până la trei) pentru a vâna șoarecele. Dacă timpul permite, pisica și șoarecele pot alege noi perechi de elevi să alerge și să se vâneze până când toată lumea a fost  într-unul din roluri.

Înainte ca jocul să înceapă, li se cere elevilor să fie conștienți de ceea ce simt în fiecare situație și rol în timpul jocului. La sfârșitul jocului, se pun întrebări pentru a începe discuția despre bullying, cum ar fi: cum s-au simțit șoarecii să fie alergați prin labirint, cum s-au simțit  pisicile să alerge pe cineva prin labirint, cum s-au simțit pereții străzilor și aleile, ce a reprezentat persoana care era alergată, ce a reprezentat vânătorul, ce au reprezentat pereții, au fost vreodată într-o situație care i-a făcut să vă simtă astfel.

În final mai adaug faptul că este cel mai important pentru elevi să fie pregătiți în acest sens, să știe să acționeze, pentru că jocul bullying-ului începe printre ei și sunt primii care îl pot sesiza. La fel cum și în societate, o schimbare poate începe de la cele mai mici structuri, cred că reducerea fenomenului de bullying începe de la elevi și de la conștientizarea puterii de schimbare pe care o au în ei înșiși.

Psiholog Cristina Eftimie

Articole anterioare:

Bullying (9) – Jocuri și sugestii de activități care îi pot ajuta pe copii să înțeleagă fenomenul de Bullying în școli

Bullying (8) – Acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate

Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bullying? Ce facem?

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.