Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bully-ing? Ce facem?

Revenim cu seria de articole despre bullying în școli și aflăm câteva acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate. Pe lângă măsurile luate la nivel de școli, sunt necesare intervenții punctuale în situații date. Un exemplu constă în modelul de intervenție ale lui Olweus, un proces în șase pași. Pe lângă modelul enunțat inserăm și anumite sugestii de acțiuni suplimentare care pot ajuta la clarificarea mai rapidă și la rezolvarea situației.

Modelul  lui Olewus :

  1. Oprim bullying-ul. Intervenim activ și oprim acțiunea de bullying. Discutăm cu cei implicați, le explicăm ceea ce se întâmplă, impunem niște limite clare și ferme, definim ceea ce este acceptabil și ceea ce nu este, anunțăm care sunt consecințele.
  2. Sprijinim victima agresiunii în așa fel, încât să poată să își redobândească

controlul asupra emoțiilor sale și „menținerea imaginii personale”. Este o etapă cu multe negocieri, explicații, suport și consiliere din partea noastră ca psihologi sau cadre didactice. Restabilirea imaginii se realizează prin clarificarea poziției victimei și prin explicarea nedreptății suferite și a efectelor nocive a unor astfel de comportamente.

  • Abordăm agresorul, îi explicăm ceea ce face, “punem un nume” comportamentului de bully-ing, îi argumentăm de ce este inacceptabil acest tip de comportament, care pot fi urmările pentru el. Este necesară consilierea agresorului, gestionarea comportamentului și o psihoeducație pentru reglare emoțională.
  •  Responsabilizarea celor care asistă, a spectatorilor, a observatorilor prin apreciere sau informații referitoare la felul în care să acționeze în viitor. Situația necesită de cele mai multe ori o evaluare rapidă, spectatorii nu trebuie să se pună în risc, dar pot solicita ajutor din partea unui adult în cazul în care nu se pot impune direct.
  • Enunțați consecințele logice, non-violente. Agresorul este informat că acțiunile nu rămăn fară urmări și că așa cum victima suferă și el va avea de suportat efectele faptelor sale. Consecințele pot fi spațiate și gradate în funcție de acțiune, de durată. Elevii se supun de obicei unui regulament școlar unde există un sistem stabilit de consecințe în urma abaterilor comportamentale, în termeni de avertismente, scăderea notei la purtare, exmatriculare etc.
  • Follow-up și Feed-back din partea victimei, adică verificăm ulterior cu victima agresiunii pentru a ne asigura că bullying-ul s-a oprit. Se continuă consilierea și psihoeducația dacă este nevoie. În plus, fosta victimă poate fi implicată în proiecte de acest gen în care să fie o voce, un exemplu că agresiunea poate înceta dacă ne opunem ei și cerem ajutor. Prin curajul de a povesti prin ce a trecut îi poate ajuta și pe alți tineri să capete curaj și să spună dacă sunt victime. Sunt destule vedete care au mărturisit că au fost victim ale bully-ing-ului în tinerețe și la o simplă căutare pot fi găsite nume ca Eminnem, Lady Gaga, Rihanna. Este important pentru copii să conștientizeze că acest abuz poate lua sfârșit și că au toate șansele să își construiască o viață minunată mai departe.

Ne dorim o școală fără bullying? Cu pași mici dar fermi putem să o avem.

Psiholog Cristina Eftimie

Sursă: “Strategii pentru o clasă făra bullying- Manual pentru profesori și personalul școlar”- publicație realizată prin Programul Daphne III cu suportul financiar al Comisiei Europene

Articole anterioare:

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *