Bullying-ul în școli – partea 1

Ce este bullying-ul? Există programe care sprijină victimele și care consiliază și reabilitează agresorii? Există programe de prevenție, gestionare, intervenție?

Acesta este primul dintr-o serie de articole pe această temă.

La sfârșitul anului trecut a fost aprobată o lege care interzice bullying-ul în școli și care prevede anumite programe de suport și consiliere pentru cei implicați, precum și sancțiuni în cazul situațiilor grave.

Violența psihologică – bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, care au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale. (Legea nr. 221/2019 – Articol II- Punctul 6)

Bullyingul în școli apare în diferite forme și se manifetă între diferiți indivizi. Avem astfel:

  • bullying elev – elev
  •  bullying elev – profesor
  • bullying profesor – elev
  • bullying părinte – elev
  • bullying părinte – professor
  • bullying profesor – părinte.

 Din ultimele studii sociologice reiese că România este pe locul 3 din 42 la frecvența fenomenului de bullying în școli. Tot din acest studiu reiese că : 1 din 4 copii este umilit în mod repetat la școală, în fața colegilor, 1 din 5 copii umilește în mod repetat un alt copil la școală, în mod repetat, în școală, 3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi, 1 din 6 copii este bătut în mod repetat și 7 din 10 copii au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar.

Cele mai întâlnite forme de bullying-ul sunt, cel verbal, fizic, cyber-bullying, bullying-ul social-relațional, deposedarea de lucruri și  cel sexual.

Bullying-ul verbal se referă la apelative denigratoare, injurii, tachinare, insulte, poreclire, țipete, sarcasm, minciună, bârfă, amenințări verbale, șantaj, jigniri repetate referitoare la trăsăturile fizice sau psihice ale copiilor, orientarea sexuală, dizabilitate, gen, religie, etnie, naționalitate sau situația socioeconomică. Acesta este foarte prezent în școli. De reținut că dacă se întâmplă izolat este considerat ca un caz de  agresiune școlară,  iar dacă se întâmplă în mod repetat și intenționat, este bullying.

Bullying-ul electronic, este de asemenea foarte prezent în școli și în general constă în mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene, filmări, imagini, mesaje denigratoare la telefon, computer sau ridiculizare a unui elev prin crearea unui profil sau a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare. Tot în această categorie intră și publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fără acordul persoanei în cauză, încălcând dreptul persoanei la viață private.

Se întâmplă aceste lucruri în școli? Întrebați-i pe copii! Din păcate se întâmplă des. În articolul următor o să vă expun câteva cauze și efecte ale bullyingu-lui, precum și metode de a acționa.

Psiholog Cristina Eftimie

Articole anterioare:

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *