Psiholog Andreea Pintilie: Dacă ne-am igieniza mintea, ne-am rezolva conflictele intrapsihice

Deși în ultima vreme românii s-au mai împrietenit cu conceptul de a merge la psiholog față de alte țări unde indivizii obișnuiesc să se ventileze emoțional după ce termină serviciul, la noi, se ajunge în multe cazuri în cabinetul de psihologie după o vizită la psihiatrie în prealabil. Itinerariul ar trebui să fie tocmai invers, începând și finalizând de cele mai multe ori doar cu consilierea psihologică sau psihoterapia. Se observă carențe în educația igienizării psihice și a conștientizării nevoii de dezvoltare personală, dar mai ales suntem lacunari în ceea ce privește cultul prevenției. În majoritatea cazurilor, românul, creativ ca profil, își ,,googălește” simptomatologia și totodată metoda de intervenție, plasându-ne pe locuri fruntașe în Europa privind automedicația și consumul în sine de substanțe medicamentoase, ajungând la specialist în ultima instanță. Însă, atunci când gândurile te dor, când nopțile sunt albe, când anhedonia, fatigabilitatea și scăderea elanului vital își fac simțite prezența, util ar fi să mergem la psiholog, nu la farmacie. Lipsa prevenției reprezintă unul dintre principalii factori pentru care ne situăm pe locul 2 în Europa la rata de mortalitate, după Bulgaria, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

Comparativ cu alte țări, adresabilitatea românilor către serviciile psihologice este una redusă. Sub aspect psiho-cultural, românii au scoruri scăzute la hedonism, conform studiului Psihologia Poporului Român condus de către Daniel David, ceea ce denotă și o dorință mai slabă de a căuta armonia în relația cu sinele, fiind mai puțin interesați de propria individualitate. Mulți își ignoră propriile emoții, stări, renunțând la introspecție și autoanaliză în detrimentul scuzelor sau prioritizând alte aspecte ale vieții personale. Alți factori sunt stigmatul social, teama de etichetare, de rușine, de a se deschide și confesa psihologului, manifestând neîncredere generală în ceilalți, trăsătură reprezentativă a românilor, evidențiată în studiul precizat anterior.

În cele mai multe cazuri, pacienții ajung în cabinetul de psihologie împinși de către familie, psihiatri sau obligați fiind din punct de vedere legislativ, cum ar fi evaluările psihoaptitudinale în domeniul Muncii, Transporturilor, Securității Naționale sau expertizele psihologice cerute de către diverse instituții.

Conform analizelor si statisticilor OMS, depresia a devenit principalul motiv de dizabilitate la nivel mondial în 2017, deși se estimase inițial că acest fapt se va întâmpla abia în 2020. Incidența a crescut în ultimii 10 ani cu 18%, înregistrându-se aproximativ 350 de milioane de oameni suferind de depresie, preponderent femei. Totodată, nominalizată pe locul 4 în 2017 și în ceea ce privește predictorii mortalității, după diabet, cancer, si bolile cardiovasculare, se estimează că în anul 2020, depresia va surclasa cancerul, ajungând astfel a doua cauză.

Rezultat dintr-un complex de factori socioculturali, comportamentul autolitic este din ce în ce mai prezent cu cifre ingrijorătoare la nivel mondial. În fiecare an, aproximativ 1 milion de persoane se sinucid și se estimează că până în 2020 rata morții va crește cu 1 persoană la fiecare 20 de secunde. Pentru cei cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani, suicidul este a treia cauză a mortalității, iar tentativele sunt de 20 de ori mai frecvente decât finalizarea acestuia. Cei mai predispuși ca grup de vârstă sunt tinerii între 15-24 ani și bărbații de 4 ori mai mult față de femei. Tulburările psihice, depresia, abuzul de substanțe psihoactive sunt asociate cu 90% dintre cazurile de suicid.

În România, aproximativ 2.000.000 de oameni sunt diagnosticați cu depresie fără a se lua în calcul cazurile neînregistrate oficial, care ar crește semnificativ incidența acestei afecțiuni. Numărul celor bolnavi psihic este în continuă creștere, iar un procentaj actual de 20% la nivel național ne clasează pe locul 3 în Europa. Cel mai frecvent întâlnită este depresia, urmată de tulburările anxioase, de somn, de personalitate, abuzul de substanțe psihoactive și stresul posttraumatic. Un indice al sănătății psihice este și comportamentul autolitic, România fiind nominalizată în clasamentul european pe locul 24 la sinucideri.

Din ce în ce mai mulți oameni se confruntă cu lipsa sensului și a valorilor în viață, anhedonie, senzație de vid interior, sentimente de inutilitate și insecuritate, iar patologia este în continuă creștere. 70% dintre boli au cauze de natură psihogenă, emoțiile negestionate într-un mod eficient ajungând să se somatizeze. Dacă ne-am igieniza mintea la fel cum o facem cu corpul, acordând prioritate introspecției și autoanalizei propriilor gânduri și emoții, ne-am rezolva conflictele intrapsihice, ajungând la homeostazie. În plus, o alimentație sănătoasă cu hidratare constantă, 7-8 ore de somn, interacțiunea umană, cititul, activitățile sportive, dansul, cât mai multe îmbrățișări și înlăturarea stimulilor toxici sunt ingredientele unui psihic armonios, conform studiilor de specialitate. Cu diversitate și principii sănătoase vom avea o satisfacție a vieții semnificativ mai ridicată, fiind mai echilibrați și în final, mai longevivi.

Psiholog Andreea Pintilie, 7 Aprilie 2019

Pintilie Andreea este psiholog autonom, acreditat de către Colegiul Psihologilor din România în Psihologie Clinică, Psihologia Muncii și Organizațională, Psihologia Transporturilor și Psihologie aplicată în domeniul Securității Naționale. Absolventă a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației în cadrul Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a programelor de master ,,Psihologie Clinică și Psihoterapie” și ,,Evaluarea, Formarea și Consilierea Psihologică a Personalului”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *