În seria de articole despre starea de bine discutăm acum despre curaj. Reamintim că principalele categorii de valori după care ne ghidăm în viață sunt: înțelepciunea, curajul, umanitatea, justiția, cumpătarea și transcendența.

Curajul cuprinde: vitejia, onestitatea, perseverența și avântul. Manifestarea curajului ne ajută să ne exercităm voința și să facem față piedicilor din viață.

Astăzi discutăm despre perseverență. A fi perseverenți înseamnă a continua să ne urmărim obiectivele în ciuda obstacolelor, a descurajărilor și a dezamăgirilor de care ne lovim în drumul nostru.

Perseverența înseamnă a ne ține de ceva în mod consecvent. Înseamnă să fim muncitori, să terminăm ceea ce am început  și să credem că vom reuși în ciuda barierelor și a obstacolelor care apar. Plăcerea obținută la finalizarea sarcinilor și a proiectelor este foarte importantă pentru cei care au un nivel ridicat de perseverență. Ea este forța care împinge mai departe. Este important să o luăm în seamă și să ne bucurăm de victoriile noastre, ba chiar să le sărbătorim. Uneori oamenii trebuie să se mobilizeze puternic  și să adune voința de a depăși gândurile care îi îndeamnă să renunțe. Perseverența implică o bună organizare pentru a planifica activitățile, a programa pauzele, a le respecta, a stabili mici recompense pe parcurs. Atunci când toate celelalte pârghii slăbesc și nu reușesc să mențină persoana angrenată în sarcină, această putere ajută persoana să se mobilizeze și să deruleze acțiunile propuse până la finalizarea proiectului. Acest lucru ajută la crearea unei încrederi suplimentare pentru succesele viitoare și îndeplinirea obiectivelor pe termen lung. Perseverența implică continuarea voluntară a unei acțiuni orientate spre obiectiv, în ciuda prezenței provocărilor, a dificultăților și a descurajării. Există doi vectori ai perseverenței. Este nevoie de efort pentru a realiza sarcina și de persistența în timp a efortului pentru a atinge scopul.

Cercetările susțin că perseverența ajută la îmbunătățirea abilităților, talentelor și resurselor personale, precum și la dezvoltarea altor puncte forte. Persoanele persistente sunt deseori văzute ca persoane care își îndeplinesc angajamentele. Aceasta contribuie la crearea încrederii care poate fi o bază pentru relații bune între indivizi. De fapt, încrederea este una dintre cele mai importante dimensiuni după care suntem evaluați de alte persoane. Perseverența construiește încrederea în sine, avem o credință generală că lucrurile se pot realiza în viață și noi ne putem autocontrola astfel încât să putem fi eficienți.

Pentru a ne explora aceasta valoare putem să ne observăm și să vedem cum folosim perseverența în viața de zi cu zi, cum am folosit-o în trecut, în perioadele speciale sau critice din viața noastră.

Sunt momente în care perseverența ne face să ne simțim captivați și să acționăm din inerție, fără a considera că facem o sarcină grea? Sau poate uneori ne oprim din a persevera, ne punem noi înșine frâne. Ce ne oprește atunci? Totuși când reușim să perseverăm, este interesant de observat cum ne afectează acest lucru modul în care abordăm apoi provocările ulterioare.

Putem folosi perseverența atât în viața profesională cât și în cea personală. De pildă atunci când avem dificultăți în relații și poate simțim nevoia să ne retragem, să ne înstrăinăm de celălalt, putem aplica perseverența pentru a iniția o discuție și a clarifica lucrurile. Imediat după ceartă oamenii au nevoie de spațiu pentru a digera ceea ce s-a întâmplat, pentru a se liniști, pentru a decide ceea ce este de făcut mai departe. După aceasta este oportună discuția de clarificare. Evident că putem să nu discutăm și lucrurile pot reveni la normal la un moment dat, doar că acel conflict va mocni și va reieși la suprafață din nou dacă nu clarificăm situația, nu ne exprimăm nevoile.

Putem să folosim perseverența la muncă, atunci când avem dificultăți cu un proiect, fiind nevoie să acordăm atenție, să facem tot posibilul, să depunem efort, mai degrabă decât să ne concentrăm pe un rezultat final perfect.

Pentru a ne antrena perseverența putem să ne stabilim obiective mici săptămânal, să le  împărțim în pași realizabili și observabili, să le realizăm la timp și să ne monitorizăm progresul.

Pentru a fi organizați și a nu uita ceea ce ne propunem, putem păstra o listă a lucrurilor de făcut și să o actualizăm în mod regulat.

Putem să-i observăm pe oamenii pe care îi stimăm sau îi admirăm ca modele de perseverență, să învățăm de la ei cum fac, ce fac, care sunt pașii pe care îi urmează și în final să încercăm și noi.

Personal, consider că perseverența contribuie la starea noastră de bine ca un memento, o dovadă că este posibil să ne atingem obiectivele și că în cea mai mare parte depinde de noi încotro ne îndreptăm. Perseverența poate fi și obositoare atunci când devenim rigizi și ne încăpătânăm să obținem ceva cu orice preț. Este util pentru noi să știm când să ne oprim, dacă ne dăm seama că ne agățăm de o idee care ne solicită mult prea multă energie și care are un raport beneficii- efort, mult prea mic.  Totul ține de limite sănătoase, de decizii raționale și de schimbări necesare uneori.

În esența ei perseverența este bună, ne face să persistăm, să ne atingem scopurile, să  gândim pozitiv și să avem încredere în noi.

Psiholog Cristina Eftimie

Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org

Articole anterioare:

Starea noastră de bine (10) – Onestitatea

Starea noastră de bine (9) – Curajul sau vitejia

Starea noastră de bine (8) – Perspectiva

Starea noastră de bine (7) – Dragostea de a învăța

Starea noastră de bine (6) – Hotărârea ca parte a înțelepciunii

Starea noastră de bine (5) – Curiozitatea

Starea noastră de bine (4) – Creativitatea, componenta înțelepciunii

Starea noastră de bine (3) – Ghidarea după valori

Starea noastră de bine (2) – Cu cine ne înconjurăm?

Starea noastră de bine (1) – Învățăm de la copil

Bullying (10) – Reflectare și feed-back în ceea ce privește bullying-ul în școli

Bullying (9) – Jocuri și sugestii de activități care îi pot ajuta pe copii să înțeleagă fenomenul de Bullying în școli

Bullying (8) – Acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate

Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bullying? Ce facem?

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.