Starea noastră de bine (16) – Corectitudinea

Corectitudinea înseamnă să îi tratăm pe toți cei din jurul nostru în mod egal și corect și să le dăm tuturor aceleași șanse aplicând aceleași reguli, fără să facem diferențe. Înseamnă  să îi tratăm pe oameni așa cum am dori să fim noi tratați, să le acordăm considerația și respectul de care este demnă orice ființa umană.

Cum recunoaștem corectitudinea sau echitatea în viața noastră, cum o manifestăm, dacă o manifestăm, dacă aceasta este sau nu o valoare pentru noi, sunt doar câteva întrebări pe care putem să ni le adresăm.

Corectitudinea se referă la tratarea corectă a oamenilor, la a nu lăsa sentimentele noastre personale să ne influențeze deciziile cu privire la ceilalți. Oare câți dintre noi facem acest lucru? Oare câți dintre noi îi tratăm corect pe cei din jur, chiar dacă poate nu ne plac? Cum ar fi să le oferim tuturor o șansă echitabilă, oare ar trebui să existe șanse egale pentru toți, deși poate că ceea ce este corect pentru o persoană ar putea să nu fie corect pentru alta?

Corectitudinea se referă și la capacitatea de judecată cognitivă care implică raționamentul și formularea de judecăți. Acesta implică două tipuri de raționament:

  • Raționamentul justiției care pune accentul pe logică și principiile de cântărire pentru a determina drepturile și responsabilitățile morale.
  • Raționamentul de îngrijire care include empatia și compasiunea, adică abilitatea de a te pune în locul altcuiva.

De câte ori am încălcat unul sau amândouă tipurile de raționament? Noi cum am vrea să fim tratați de către ceilalți?

Se întâmplă des, mai ales în anumite instituții, dar și în medii private ca această valoare să fie total ignorată, să se facă abuz de putere și “corectitudinea” să fie de fapt “părerea șefului”, indiferent cum este ea. Oamenii au de suferit, ori se conformează, ori pleacă.

Corectitudinea este o valoare din cadrul categoriei de bază – justiția – una dintre cele șase virtuți care cele 24 de puncte forte. Justiția descrie punctele forte care ne ajută să ne conectăm în situații de comunitate sau de grup. Justiția cupride corectitudinea, capacitatea de a conduce și capacitatea de a munci în echipă.

Rezultatele cercetărilor cu privire la beneficiile echității sau corectitudinii au dus la concluzia că persoanele corecte sunt mai susceptibile să se angajeze în comportamente pozitive, prosociale și mai puțin probabil să se angajeze în comportamente ilegale și imorale. Ele tind să se concentreze asupra întrebării dacă comportamentul lor va avea un impact negativ direct asupra celorlalți. Ele tind să cântărească mai mult efectul faptelor proprii. De asemenea, cercetările au sugerat că echitatea  este influențată de empatie. Abilitatea de a delibera logic asupra aspectelor de bine și rău este mai puțin centrală, dar poate fi, de asemenea, important în cazul folosirii acestei valori.

Cum putem să ne folosim această caracteristică?

Putem să reflectăm asupra modului în care am folosit corectitudinea în trecut, în viața de zi cu zi și în perioade speciale sau critice. Face ea parte din valorile noastre de bază sau am vrea să o folosim mai des? Ne ajută ea în vreun fel?

Cum ne exprimăm   corectitudinea la locul de muncă, acasă și în comunitate?

În ce situații am primit feedback că am acționat nedrept? Cum am rezolvat situația? Ne-a păsat, am avut remușcări sau nu?

Cum ne împăcăm simțul corectitudinii manifest cu realitatea că „viața nu este chiar corectă”?

Putem să promovăm această valoare, să o creștem în viața noastră.

Îi putem provoca pe cei din jur și pe noi înșine să ne explorăm convingerile și percepțiile despre oamenii din medii diverse. Putem să încercăm să comunicăm cu oameni din diverse medii și să vedem că fiecare este valoros în felul lui, indiferent de statut sau poziție. Putem să căutăm acel element care îi face distincți, care le dă valoare.

Putem să avem curajul la locul de muncă de a fi susținători, încurajatori ai celor din jur sau să fim pur și simplu mai binevoitori cu ceilalți. Sunt colegi care au nevoie de susținere în anumite situații, sau de încurajare, sau să știe că cineva i-a văzut și le apreciază munca.

Ne putem înscrie într-o fundație sau asociație care militează pentru drepturile persoanelor defavorizate.

Cum putem profita la maximum de corectitudine în viața noastră de zi cu zi? În momentele care contează ea cel mai mult?

Putem să facem un experiment, să ne monitorizăm pentru a vedea dacă ne gândim sau le tratăm în mod diferit pe persoanele de alte etnii și culturi.

Data viitoare când facem o greșeală, putem fi puțin atenți la noi, la cum ne comportăm după, dacă o recunoaștem, dacă încercăm să o reparăm.

Îi putem implica pe ceilalți în decizii care îi afectează, la muncă sau în familie, le solicităm părerile și este important să le permitem să nu fie de acord cu ideile și presupunerile noastre. Putem chiar să punem în practică ideile celorlalți ca o altă modalitate de abordare a deciziei.

Cred că este important să fim deschiși spre ceilalți și să le acordăm încredere.

Unii dintre noi suntem excesiv de justițiari și  chiar încercăm să îndreptăm lumea și faptele celor din jur. Unii au chiar profesii orientate în această direcție. E de remarcat că mulți purtăm în noi “răni de nedreptate” și că ele au legătură de obicei cu sfera emoțională și cu copilăria mai mult sau mai puțin fericită pe care am avut-o. Sunt zone care merită explorate. Cert este că atunci când ni se face o nedreptate, o simțim organic, profund, pentru că ea activează dureri mai vechi care nu au fost vindecate și care dor mai mult decât ar fi normal. În plus tindem să ne plasăm în poziții  și situații în care să suferim aceeași durere de mai multe ori. Poate că este o șansă de vindecare, de fapt, dacă o conștientizăm, o observăm și ne ocupăm de originile ei.

Psiholog Cristina Eftimie

Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org

Articole anterioare:

Starea noastră de bine (15) – Inteligența socială

Starea noastră de bine (14) – Iubirea

Starea noastră de bine (13) –Bunătatea

Starea noastră de bine (12) –Pofta de viață, entuziasmul sau avântul

Starea noastră de bine (11) – Perseverența

Starea noastră de bine (10) – Onestitatea

Starea noastră de bine (9) – Curajul sau vitejia

Starea noastră de bine (8) – Perspectiva

Starea noastră de bine (7) – Dragostea de a învăța

Starea noastră de bine (6) – Hotărârea ca parte a înțelepciunii

Starea noastră de bine (5) – Curiozitatea

Starea noastră de bine (4) – Creativitatea, componenta înțelepciunii

Starea noastră de bine (3) – Ghidarea după valori

Starea noastră de bine (2) – Cu cine ne înconjurăm?

Starea noastră de bine (1) – Învățăm de la copil

Bullying (10) – Reflectare și feed-back în ceea ce privește bullying-ul în școli

Bullying (9) – Jocuri și sugestii de activități care îi pot ajuta pe copii să înțeleagă fenomenul de Bullying în școli

Bullying (8) – Acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate

Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bullying? Ce facem?

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

Un comentariu la „Starea noastră de bine (16) – Corectitudinea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *