Deși poate nu ne așteptam dar capacitatea de a conduce face și ea parte din starea noastră de bine și reprezintă o valoare care este importantă pentru unii dintre noi.

Capacitatea de a conduce reprezintă o forță, o caracteristică extrem de puternică în cadrul categoriei de virtuți ale justiției, una dintre cele șase virtuți care subcategorizează cele 24 de puncte forte. Justiția descrie punctele forte care ne ajută să ne conectăm la comunitate sau grup. Celelalte puncte forte din valoarea justiției, alături de capacitatea de a conduce sunt corectitudinea și capacitatea de a munci în echipă.

 A-i conduce pe alții dar și pe noi înșine înseamnă o asumare a    responsabilității, deținerea unei capacități de a îndruma grupuri de oameni către obiective semnificative și de a asigura relații bune între membrii grupului. A te conduce pe tine însuți înseamnă să ai un set de valori care să te ghideze în viață, la care să nu renunți, chiar dacă uneori ai de pierdut din această cauză, să fii totuși flexibil atunci când este cazul și să îți reevaluezi valorile și acțiunile, să mai adaugi sau să scoți din listă, să mergi mai departe cu asumare și cu mulțumire că ești artizanul propriei vieți. Înseamnă să fii un fin observator și evaluator al faptelor, să îți cântărești opțiunile, avantajele și dezavantajele.

Capacitate de a conduce poate lua mai multe forme. Ca și caracteristică a caracterului, conducerea se referă la tendința de a organiza și a încuraja un grup să facă lucrurile, menținând în același timp relații bune în cadrul grupului. La fel ca și munca în echipă, conducerea implică angajamentul față de obiectivele grupului, dar modul în care acest angajament se manifestă este foarte diferit. Conducerea implică stabilirea obiectivelor și îndeplinirea acestora, obținerea unui ajutor eficient, construirea de coaliții și ameliorarea conflictelor. Liderii eficienți sunt capabili să ofere o viziune sau un mesaj pozitiv care inspiră adepții dedicați care se simt împuterniciți și poate chiar inspirați. Conducerea este un fenomen social care se poate distinge în două domenii:

  • Practică – definirea, stabilirea, identificarea direcției de urmat;
  • Calitatea personală – motivația și capacitatea de a căuta, atinge și îndeplini roluri de lider Există două tipuri de lideri:
  • Lideri tranzacționali – acest tip de lider clarifică responsabilitățile, așteptările și sarcinile care trebuie îndeplinite;
  • Lideri transformaționali – acest lider își motivează adepții să performeze la un nivel extrem de ridicat, încurajând un climat de încredere și angajament față de organizație și obiectivele sale;

Rezultatele cercetărilor cu privire la beneficiile manifestării capacității de a conduce care au fost constatate social se referă la faptul că liderii experimentează beneficiile faptului de a fi respectați și apreciați de către ceilalți. Capacitatea de a conduce este legată de stabilitatea emoțională, deschidere, o bună inteligență socio-emoțională și conștiinciozitate. Liderii buni scot la iveală ce este mai bun în ceilalți. Există și reversul. Sunt lideri sau mai bine le spun, șefi care conduc haotic, inspirând teamă, inconsecvenți, cu toane, tunând și fulgerând și care au doar regulile lor, nebazate pe valori sau principii și care creează un mediu toxic. Că tot vorbeam de corectitudine data trecută, corectitudinea li se solicită subalternilor, nu și șefului, în acest caz. Nu ne dorim să fim în preajma unui astfel de șef. De obicei ne dăm seama de gravitatea situației numai după ce am ieșit de acolo. Sunt însă și lideri care inspiră, care sunt integri, care îi susțin pe cei din jur, care sunt flexibili, onești, care sunt umani și care recunosc când greșesc. Aceștia sunt lideri adevărați.

 Manifestarea capacității de a conduce ne permite să utilizăm și să exprimăm o serie de alte puncte forte, cum ar fi, entuziasmul, inteligența socială, curiozitatea, creativitatea, prudența, onestitatea și autoreglarea. Capacitatea de a conduce angrenează un adevărat ansamblu de calități.

Pentru a vedea ce valoare are în viața noastră capacitatea de a conduce, putem reflecta asupra modului în care am folosit această caracteristică în trecut, în viața de zi cu zi și în perioade speciale sau critice ale vieții noastre.

Putem de asemenea să ne adresăm întrebări care ne pot ajuta să ne înțelegem mai bine această valoare:

  • Care este diferența dintre cât de eficient am fost ca lideri și cât de mult ne place să fim lideri? Cum putem să le punem în acord cele două?
  • Cum decidem când să conducem noi și când să le permitem celorlalți să conducă?
  • Cum ținem cont de cele două sarcini cheie ale conducerii – realizarea lucrurilor și de a ajuta oamenii să se înțeleagă – în timp ce conducem?

Dacă ne întrebăm despre momentele în care am putea folosi această caracteristică, dacă am dori să o creștem, să o valorificăm, putem face acest lucru.

Putem organiza un eveniment social pentru unii dintre colegi sau o sărbătoare pentru ziua cuiva, o aniversare, un eveniment social la locul de muncă. Putem prelua controlul organizând oamenii, să stabilim activitățile și logistica.

Putem discuta cu un subaltern sau coleg despre modul în care își poate folosi calitățile și capacitățile în muncă pentru a avea rezultate mai bune.

Putem organiza un eveniment în comunitate, în cartierul sau blocul în care locuim.

De asemenea atunci când doi oameni se ceartă, putem media invitându-i și pe cei din jur  să-și împărtășească gândurile, ajutând la rezolvarea problemelor.

La muncă putem conduce o activitate, o misiune sau un proiect și să solicităm activ păreri de la membrii grupului.

Și nu în ultimul rând, să ne inspirăm de la marii lideri ai lumii, din diverse domenii, să citim o biografie sau să vizionăm un film al liderului preferat și apoi să evaluăm modul în care ne inspiră și ce putem face, practic. Ce putem aplica și noi din experiența acestor lideri? Cum ne-am dori să fim văzuți?

Să fim liderii propriei noastre vieți, ne dă un mare sentiment de ușurare, de libertate și de pace. E important să stăm și să cântărim, să luăm decizii pentru noi și să ni le asumăm.

Psiholog Cristina Eftimie

Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org

Articole anterioare:

Starea noastră de bine (16) – Corectitudinea

Starea noastră de bine (15) – Inteligența socială

Starea noastră de bine (14) – Iubirea

Starea noastră de bine (13) –Bunătatea

Starea noastră de bine (12) –Pofta de viață, entuziasmul sau avântul

Starea noastră de bine (11) – Perseverența

Starea noastră de bine (10) – Onestitatea

Starea noastră de bine (9) – Curajul sau vitejia

Starea noastră de bine (8) – Perspectiva

Starea noastră de bine (7) – Dragostea de a învăța

Starea noastră de bine (6) – Hotărârea ca parte a înțelepciunii

Starea noastră de bine (5) – Curiozitatea

Starea noastră de bine (4) – Creativitatea, componenta înțelepciunii

Starea noastră de bine (3) – Ghidarea după valori

Starea noastră de bine (2) – Cu cine ne înconjurăm?

Starea noastră de bine (1) – Învățăm de la copil

Bullying (10) – Reflectare și feed-back în ceea ce privește bullying-ul în școli

Bullying (9) – Jocuri și sugestii de activități care îi pot ajuta pe copii să înțeleagă fenomenul de Bullying în școli

Bullying (8) – Acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate

Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bullying? Ce facem?

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.