Starea noastră de bine (18) – Capacitatea de a munci în echipă

A fi parte a echipei sau a grupului, a fi de ajutor și a contribui în mod responsabil la atingerea obiectivelor comune, reprezintă aspecte importante pentru noi ca ființe umane. Suntem ființe sociale și în multe studii s-a demonstrat că nu putem trăi singuri iar dacă suntem izolați, sănătatea noastră fizică și psihică este pusă în pericol. În plus, nevoia de apartenență este una reală pentru noi și în piramida trebuințelor a lui Maslow, este așezată la mijloc, după cele fiziologice și de securitate. Avem nevoie să fim împreună cu alții și să aparținem. Avem nevoie să ne simțim ca parte a grupului și să contribuim la scopurile comune. Avem nevoie să fim recunoscuți de ceilalți ca parte a grupului, să fim acceptați.

Munca în echipă înseamnă că în situații specifice suntem angajați să contribuim la succesul echipei. Echipa ar putea fi un grup de lucru sau o echipă sportivă, dar s-ar putea referi și la familie, căsătorie sau chiar un grup de prieteni care lucrează împreună la un proiect. Munca în echipă se extinde la a fi un bun cetățean al comunității sau al țării și, mai larg, la un sentiment de responsabilitate socială pentru anumite grupuri de oameni sau chiar pentru întreaga umanitate. Cu alte cuvinte, persoana care lucrează în echipă aplică un anumit mod de a acționa în orice context, se consideră angajat și acționează pentru binele grupului în ansamblu. Totuși, cel mai frecvent, această caracteristică se referă la faptul că suntem  membri dedicați, de încredere și care contribuim la grupul sau echipa noastră mica sau mare. Munca în echipă este strâns legată de alte 3 concepte:

  • Cetățenie: responsabilitate față de comunitate;
  • Loialitate: încredere neclintită pentru un grup;
  • Patriotism: loialitate față de patrie / națiune fără ostilitate față de alte națiuni;

Capacitatea de a munci în echipă este o caracteristică în cadrul categoriei  justiției, una dintre cele șase virtuți ( din cele 24 de puncte forte). Justiția descrie punctele forte care ne ajută să ne conectăm la comunitate sau la un grup.

Rezultatele cercetării cu privire la beneficiile capacității de a munci în echipă au relevat faptul că cei care se pot angaja la un nivel ridicat de muncă în echipă determină și experimentează un nivel mai ridicat de încredere socială și au o viziune mai pozitivă asupra celorlalți. Cei care pot munci bine în echipă și se simt confortabil în aceste situații pot avea roluri ca: creatori de idei, culegători de informații, factori de decizie, implementatori, influenceri, manageri ai relațiilor și de persoane energizante, fie prin umor sau prin prospețimea ideilor și a abordărilor sau prin entuziasm. Oamenii variază în ceea ce privește rolurile cu care se potrivesc cel mai bine, care le reflectă personalitatea și cine sunt ei cu adevărat, iar o mai mare satisfacție a vieții este asociată cu gradul în care o persoană îndeplinește rolul cel mai optim pentru el. Cred că este nevoie să experimentăm cât mai multe roluri în grupurile noastre, pentru a vedea cu care ne simțim cel mai bine, care ne este cel mai potrivit și care ne reflect cel mai mult personalitatea.

Pentru a ne pune în valoare această caracteristică, ne-ar fi util un timp de gândire în care să reflectăm la modul în care muncim, sau îndeplinim sarcini, dacă ne place să lucrăm cu alții sau preferăm să ne organizăm singuri. Dacă atunci când suntem puși în situația de a munci cu alții suntem parte a echipei, deținem un rol sau altul, le dăm și celorlalți posibilitatea să se exprime sau nu, suntem flexibili sau rigizi, care este feedback-ul de la ceilalți, cum ne simțim?

Unora dintre noi le este mult mai comod să muncească singuri. Totuși care sunt contextele în care facem lucruri cu alții, fie chiar și în familie? Cum sunt aceste situații pentru noi? Căror grupuri aparținem? Ne simțim parte din  grup? Ce facem în acest grup? Ce am putea face mai bine sau mai mult pentru a participa și mai mult la scopurile comune ale grupului? Cum împărțim responsabilitățile în grup? Munca în echipă presupune implicarea tuturor și este posibil să ne simțim singuri sau că facem doar noi, dacă ceilalți nu sunt suficient de implicați. Sunt multe întrebări pe care putem să ni le adresăm și este nevoie de timp de gândire și de încercarea mai multor roluri până le găsim pe cele potrivite, în fiecare context al vieții noastre.

Psiholog Cristina Eftimie

Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org

Articole anterioare:

Starea noastră de bine (17) – Capacitatea de a conduce și a ne conduce viața

Starea noastră de bine (16) – Corectitudinea

Starea noastră de bine (15) – Inteligența socială

Starea noastră de bine (14) – Iubirea

Starea noastră de bine (13) –Bunătatea

Starea noastră de bine (12) –Pofta de viață, entuziasmul sau avântul

Starea noastră de bine (11) – Perseverența

Starea noastră de bine (10) – Onestitatea

Starea noastră de bine (9) – Curajul sau vitejia

Starea noastră de bine (8) – Perspectiva

Starea noastră de bine (7) – Dragostea de a învăța

Starea noastră de bine (6) – Hotărârea ca parte a înțelepciunii

Starea noastră de bine (5) – Curiozitatea

Starea noastră de bine (4) – Creativitatea, componenta înțelepciunii

Starea noastră de bine (3) – Ghidarea după valori

Starea noastră de bine (2) – Cu cine ne înconjurăm?

Starea noastră de bine (1) – Învățăm de la copil

Bullying (10) – Reflectare și feed-back în ceea ce privește bullying-ul în școli

Bullying (9) – Jocuri și sugestii de activități care îi pot ajuta pe copii să înțeleagă fenomenul de Bullying în școli

Bullying (8) – Acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate

Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bullying? Ce facem?

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *