Starea noastră de bine (21) – Prudența sau chibzuința

Putem numi această caracteristică fie prudență, fie chibzuință fie înțelepciune practică. A fi prudenți, înțelepți sau chibzuiți înseamnă a acționa cu atenție și precauție, a evita riscurile inutile și a ne planifica acțiunile, având viitorul, în minte, ca reper.

Prudența înseamnă să fim mereu atenți la alegerile noastre, să ne oprim și să gândim înainte de a acționa. Este un resort care ne reține puțin din avânt și care ne ajută să cântărim lucrurile. 

Când suntem chibzuiți, nu ne asumăm riscuri inutile și nu spunem sau facem lucruri pe care le-am putea regreta ulterior. Atunci când suntem prudenți luăm în considerare consecințele pe termen lung ale acțiunilor noastre.

Prudența reprezintă o formă de raționament practic, o abilitate de a examina în mod obiectiv consecințele potențiale ale acțiunilor noastre și de a ne controla pe baza acestei examinări. Prudența implică planificarea cu “bătaie lungă”, de perspectivă, precum și planificarea pe termen scurt, orientată spre obiective. Când ne referim la prudență sau chibzuință, o mai denumim uneori și ca raționament practic, înțelepciune practică.

Nu degeaba înțelepciunea este considerate a fi opusul impulsivității. Atunci când suntem înțelepți sau prudenți nu acționăm sub impuls sau din instinct ci cântărim ceea ce urmează să se întâmple după acțiunea noastră.

Creierul uman a fost dotat cu cortexul prefrontal care acționează ca un simulator de experiențe, adică   are calitatea de a previzualiza ceea ce urmează să facem și să se întâmple ca și consecințe ale acțiunilor noastre. Este un instrument deosebit de util și important pe care doar omul îl are.

Chibzuința este o caracteristică din categoria cumpătării, una dintre cele șase virtuți care subcategorizează cele 24 de puncte forte ale caraterului. Cumpătarea descrie punctele forte care ne ajută să ne gestionăm obiceiurile și să ne protejăm împotriva excesului. Celelalte caracteristici care fac parte din categoria cumpătării sunt iertarea, modestia și autoreglarea.

Rezultatele cercetărilor privind beneficiile existenței prudenței în viața noastră emit concluzia că aceasta este legată de productivitate, de conștiinciozitate și capacitatea de respectare a contractelor și a înțelegerilor astfel că, cel mai probabil persoana prudentă tinde să nu încheie acorduri decât dacă crede că există șanse mari de a avea un rezultat reușit și de a le respecta. Prudența este, de asemenea, asociată cu o mai bună sănătate fizică, performanță la locul de muncă și rezultate bune ale elevilor la școală. Această caracteristică ne ajută să cântărim lucrurile și situațiile atunci când ne implicăm în ceva și atât cât este în putința noastră, să evităm  disconfortul de orice fel.

Totuși, să nu confundăm prudența cu teama de a face orice. Prudența nu ne oprește din acțiune, doar selectează acțiunile potrivite de cele nepotrivite și ne ajută să anticipăm rezultatele. Prudența nu este opusă curajului, ea ar trebui să însoțească curajul.

Psiholog Cristina Eftimie

Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org

Articole anterioare:

Starea noastră de bine (20) – Umilinţa (modestia) și implicațiile ei.

Starea noastră de bine (19) – Iertarea

Starea noastră de bine (18) – Capacitatea de a munci în echipă

Starea noastră de bine (17) – Capacitatea de a conduce și a ne conduce viața

Starea noastră de bine (16) – Corectitudinea

Starea noastră de bine (15) – Inteligența socială

Starea noastră de bine (14) – Iubirea

Starea noastră de bine (13) –Bunătatea

Starea noastră de bine (12) –Pofta de viață, entuziasmul sau avântul

Starea noastră de bine (11) – Perseverența

Starea noastră de bine (10) – Onestitatea

Starea noastră de bine (9) – Curajul sau vitejia

Starea noastră de bine (8) – Perspectiva

Starea noastră de bine (7) – Dragostea de a învăța

Starea noastră de bine (6) – Hotărârea ca parte a înțelepciunii

Starea noastră de bine (5) – Curiozitatea

Starea noastră de bine (4) – Creativitatea, componenta înțelepciunii

Starea noastră de bine (3) – Ghidarea după valori

Starea noastră de bine (2) – Cu cine ne înconjurăm?

Starea noastră de bine (1) – Învățăm de la copil

Bullying (10) – Reflectare și feed-back în ceea ce privește bullying-ul în școli

Bullying (9) – Jocuri și sugestii de activități care îi pot ajuta pe copii să înțeleagă fenomenul de Bullying în școli

Bullying (8) – Acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate

Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bullying? Ce facem?

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *