Starea noastră de bine (23) – Aprecierea frumuseții și a excelenței din jurul nostru

Am ajuns la ultima categorie a valorilor sau a punctelor noastre forte care pot contribui la o mai mare stare de bine, ultima categorie, dar cea mai dragă mie și nu că aș avea din plin aceste caracteristici,  am puține, dar mi le doresc și personal, le apreciez foarte mult.

Începem astăzi să vorbim despre transcendență ca și categorie de bază, care cuprinde subcategoriile: aprecierea frumuseții și a excelenței, recunoștința, speranța, umorul și spiritualitatea.

A aprecia frumusețea și excelența din jurul nostru presupune a trăi emoțional și privi cu uimire tot ceea ce ne încânta simțurile și mintea, atât lucrurile realizate de om cât și cele realizate de natură.

Noi îi numim pe oamenii care creează și apreciază lucrurile frumoase drept “sensibili”, dar nu este doar despre a fi sensibil, este despre a valoriza mult mai mult de atât. Cei care își exprimă această caracteristică, a aprecierii frumuseții și a excelenței observă și apreciază frumusețea, excelența și  performanța calificată în toate domeniile vieții, de la natură la artă, de la matematică la știință și experiența din viața de zi cu zi.

Este posibil ca oamenii cu un grad ridicat de apreciere a frumuseții și a excelenței să răspundă acestor trei tipuri de elemente:

  • Frumusețea – care poate fi fizică, auditivă, tactilă sau abstractă; contemplarea ei poate produce uimire și plăcere.
  • Abilitatea sau talentul (excelență) – acest lucru este adesea energizant și obligă o persoană să-și urmărească propriile obiective; din exterior inspiră admirație; din interior este efort și disciplină, dar nu lipsite de plăcere.
  • Virtutea sau bunătatea morală – aceasta face ca cineva să vrea să fie mai bun, mai iubitor și creează sentimente de înălțare.

Aprecierea frumuseții și a excelenței este o mare forță în cadrul categoriei de virtuți a transcendenței, una dintre cele șase virtuți care subcategorizează cele 24 de puncte forte. Transcendența descrie punctele forte care ne ajută să ne conectăm la universul mai mare și să găsim și să oferim sens în și prin ceea ce facem. Atunci când doar supraviețuim făra a avea un sens în ceea ce facem, când suntem împrăștiați în toate direcțiile și parcă nu reușim să ne centrăm, parcă uităm să ne bucurăm, uităm să trăim și să vedem care este de fapt rolul nostru în viața noastră, în viața celorlalți, rolul nostru în lume. Dar când totuși reușim să ne adunăm pe noi și gândurile noastre și ne vedem ca parte din ceva mai mare și în legătură cu ceilalți, parcă totul încetinește și se așează.

Ideea ar fi să ne păstrăm cât mai mult așa, și nu mă refer la “a fi cu capul în nori”, nu, dar nici cu el “în nisip”, cum adesea suntem cei mai mulți dintre noi, inclusiv eu.

Cred că punctul de la care am putea să  începem, de fiecare dată când mergem cu “capul înfipt în nisip”, ar fi să ne oprim, să ne oprim și să respirăm, atât la propriu cât și la figurat. În goana noastră prin viață funcționăm des pe mecanisme de supraviețuire și efectiv nu suntem conștienți de ceea ce vedem, ce auzim, ce simțim, și nici nu ne pasă, noi avem de alergat și rezolvat.

După ce ne oprim, respirăm, putem privi în jur. Pentru o conectare cu prezentul întotdeauna simțurile ne aduc aici și acum. Putem mirosi, gusta și auzi și chiar mai mult, putem simți.

Științific, s-a concluzionat că această caracteristică, a aprecierii frumuseții și a excelenței, prezentă în viețile noastre, sporește fericirea, reduce depresia pe termen scurt și chiar lung.

Ca exerciții pentru practicarea celor expuse recomand ca atunci când ne oprim și reușim să ne stăpânim impulsul de a goni cum suntem obișnuiți, să ne adresăm  întrebări ca:

  • Ce este frumos în jurul nostru, dar în noi?
  • Ce talente apreciem la cei din jur, dar la noi înșine?
  • Ce este moral în jur, dar la noi?
  • Care dintre aceste calitați pot fi hrănite, crescute, la noi înșine?
  • Care este rolul nostru în viața noastră?

Am pornit de la ceilalți pentru că adesea ne uităm în “curtea vecinului” și apoi la noi.

Și în final, hai să încercăm să fim cât mai mult prezenți, aici și acum, să luăm lucrurile pe rând, să facem câte unul odată, să ne concentrăm pe acțiunea prezentă, pe trăirea prezentă și să ne bucurăm de experiență!

Psiholog Cristina Eftimie

Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org

Articole anterioare:

Starea noastră de bine (22) – Autoreglarea sau capacitatea de a ne calma, regla și echilibra singuri.

Starea noastră de bine (21) – Prudența sau chibzuința

Starea noastră de bine (20) – Umilinţa (modestia) și implicațiile ei.

Starea noastră de bine (19) – Iertarea

Starea noastră de bine (18) – Capacitatea de a munci în echipă

Starea noastră de bine (17) – Capacitatea de a conduce și a ne conduce viața

Starea noastră de bine (16) – Corectitudinea

Starea noastră de bine (15) – Inteligența socială

Starea noastră de bine (14) – Iubirea

Starea noastră de bine (13) –Bunătatea

Starea noastră de bine (12) –Pofta de viață, entuziasmul sau avântul

Starea noastră de bine (11) – Perseverența

Starea noastră de bine (10) – Onestitatea

Starea noastră de bine (9) – Curajul sau vitejia

Starea noastră de bine (8) – Perspectiva

Starea noastră de bine (7) – Dragostea de a învăța

Starea noastră de bine (6) – Hotărârea ca parte a înțelepciunii

Starea noastră de bine (5) – Curiozitatea

Starea noastră de bine (4) – Creativitatea, componenta înțelepciunii

Starea noastră de bine (3) – Ghidarea după valori

Starea noastră de bine (2) – Cu cine ne înconjurăm?

Starea noastră de bine (1) – Învățăm de la copil

Bullying (10) – Reflectare și feed-back în ceea ce privește bullying-ul în școli

Bullying (9) – Jocuri și sugestii de activități care îi pot ajuta pe copii să înțeleagă fenomenul de Bullying în școli

Bullying (8) – Acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate

Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bullying? Ce facem?

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *