Starea noastră de bine (25) – Speranţa

Starea de bine ne este influențată în mare parte de capacitatea noastră de fi încrezători  în viitor  și  de a ne canaliza resursele spre îndeplinirea planurilor pe care ni le facem. Speranța nu este o formă fără conținut, o credință în noroc fără a fi implicați și a acționa în acest sens. Speranța este despre acțiune spre  scopuri stabilite.

Atunci când sperăm suntem de fapt realiști, și de asemenea, plini de optimism cu privire la viitor, în plus, credem în acțiunile noastre și avem încredere că lucrurile vor ieși bine.

Ce mai reprezintă speranța? Speranța are legătură cu așteptările pozitive despre viitor.  Ea implică o gândire optimistă și concentrarea asupra lucrurilor bune, viitoare. Speranța este mai mult decât o emoție bună. Este o forță orientată spre acțiune care implică intervenție, motivație și încrederea că obiectivele pot fi atinse și, de asemenea, că pot fi concepute multe căi eficiente pentru a ajunge la acel viitor dorit. Optimismul este strâns legat de a avea un anumit stil explicativ, și anume modul în care explicăm cauzele evenimentelor negative, mai ales. Oamenii care utilizează un stil explicativ optimist interpretează evenimentele ca fiind externe, instabile și specifice. Cei care utilizează un stil explicativ pesimist interpretează evenimentele ca fiind interne, stabile și globale.

Speranța este o caracteristică care face parte din virtutea transcendenței, una dintre cele șase  puncte forte de bază.  Transcendența descrie punctele forte care ne ajută să ne conectăm la universul mai mare și să oferim sens experiențelor noastre. Caracteristicile  care fac parte din categoria mare a transcendenței sunt: aprecierea frumuseții și a excelenței, recunoștința, umorul, spiritualitatea și speranța. Transcendența ne oferă un sens al existenței, ne sprijină  să realizăm că suntem în viața noastră și a celor din jur, cu un scop anume, că avem roluri și obiective mai înalte decât doar cele legate de  supraviețuire. Transcendența ne ajută să dăm sens lumii, să ne descoperim rolul și scopul, să ne bucurăm de minunea de a fi, să vedem dincolo de material și de palpabil.

Cum ne putem explora această caracteristică sau punct forte?

Pentru început putem să ne analizăm modul de gândire, să vedem dacă suntem pesimiști sau optimiști și să ne întrebăm cum vedem noi viitorul și care este gradul de implicare al nostru, personal în ceea ce ne dorim să fie?

Apoi ne putem stabili scopuri și să găsim căi în a le atinge, obligatoriu cu identificarea acțiunilor necesare. A spera, nu înseamnă a sta și a aștepta. A face ceva, orientat spre un scop, oricât de mic ar fi acel ceva, este mai mult decât a nu face nimic și efortul reprezintă o mare diferență.

Rezultatele cercetărilor privind beneficiile existenței speranței în viața noastră au dus la concluzia că speranța este unul dintre punctele forte legate strâns de satisfacția vieții și de bunăstare. Oamenii care sunt plini de speranță sunt mai puțin predispuși să fie anxioși sau deprimați. Iar dacă totuși devin anxioși sau deprimați, acele sentimente tind să nu-i copleșească, ei reușind să iasă din starea negativă. Oamenii plini de speranță tind să fie mai sănătoși, mai fericiți și mai de succes. Speranța  este legată și de  longevitate.

Am urmărit de curând un discurs la TED, în care o cercetatoare demonstra că atunci când credem că ceva în viață ne face rău, chiar ne face rău, și că atunci când credem că acel ceva ne face bine, chiar ne face bine. Era vorba despre stres văzut ca o sursă de rău, boală și chiar mortalitate sau ca o sursă de motivare și de creștere.  Astfel modul în care gândim ne influențează viață mai mult decât ne-am putea închipui. Ne putem autoeduca în acest sens, chiar dacă poate inclusiv ca și popor, ca și gândire colectivă, tindem să vedem lucrurile mai degrabă în gri. Lucrurile nu sunt nici roz, dar pot fi cu buline și picățele de diverse culori….

Psiholog Cristina Eftimie

Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org

Articole anterioare:

Starea noastră de bine (23) – Aprecierea frumuseții și a excelenței din jurul nostru

Starea noastră de bine (22) – Autoreglarea sau capacitatea de a ne calma, regla și echilibra singuri.

Starea noastră de bine (21) – Prudența sau chibzuința

Starea noastră de bine (20) – Umilinţa (modestia) și implicațiile ei.

Starea noastră de bine (19) – Iertarea

Starea noastră de bine (18) – Capacitatea de a munci în echipă

Starea noastră de bine (17) – Capacitatea de a conduce și a ne conduce viața

Starea noastră de bine (16) – Corectitudinea

Starea noastră de bine (15) – Inteligența socială

Starea noastră de bine (14) – Iubirea

Starea noastră de bine (13) –Bunătatea

Starea noastră de bine (12) –Pofta de viață, entuziasmul sau avântul

Starea noastră de bine (11) – Perseverența

Starea noastră de bine (10) – Onestitatea

Starea noastră de bine (9) – Curajul sau vitejia

Starea noastră de bine (8) – Perspectiva

Starea noastră de bine (7) – Dragostea de a învăța

Starea noastră de bine (6) – Hotărârea ca parte a înțelepciunii

Starea noastră de bine (5) – Curiozitatea

Starea noastră de bine (4) – Creativitatea, componenta înțelepciunii

Starea noastră de bine (3) – Ghidarea după valori

Starea noastră de bine (2) – Cu cine ne înconjurăm?

Starea noastră de bine (1) – Învățăm de la copil

Bullying (10) – Reflectare și feed-back în ceea ce privește bullying-ul în școli

Bullying (9) – Jocuri și sugestii de activități care îi pot ajuta pe copii să înțeleagă fenomenul de Bullying în școli

Bullying (8) – Acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate

Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bullying? Ce facem?

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *