Starea noastră de bine (5) – Curiozitatea

În noua serie de articole despre starea de bine am început să discutăm despre punctele noastre forte sau despre valorile care ne ghidează în viață. Conform studiilor de la VIA Institute on Characters ele sunt în număr de 24 și grupate în 6 categorii mari: înțelepciunea, curajul, umanitatea, transcendența, cumpătarea, dreptatea.

Înțelepciunea ca și categorie de bază cuprinde: creativitatea, curiozitatea, hotărârea, dragostea de a învăța și perspectiva. Am discutat despre creativitate, astăzi discutăm despre curiozitate.

  • Curiozitatea – oamenii care valorifica această caracteristică, caută situații în care câștigă experiențe noi. A fi curios înseamnă a explora și a descoperi, a te interesa de experiența continuă de dragul descoperirii. Curiozitatea este adesea descrisă ca o forță care te ghidează în căutarea de noutăți și deschiderea către experiențe și este asociată cu dorința firească de a construi cunoștințe. Curiozitatea își urmărește scopul, de a ajunge la un răspuns, de a te implica într-o experiență nouă sau de a învăța un lucru nou.

Pot fi experiențe facile, dea merge la un nou restaurant, a vizita un nou oraș, a întâlni o persoană nouă  sau a efectua o căutare online pentru o întrebare, sau experiențe antrenante, de durată concretizate în căutări lungi, de cercetări în domenii variate.

Persoanele curioase se definesc prin două caracteristici specifice,  sunt interesate să exploreze idei, activități și experiențe noi și au, de asemenea, o dorință puternică de a-și spori propriile cunoștințe personale.

Știința susține că  puterea curiozității este una dintre cele mai importante puncte care susține satisfacția în viață. Ea este asociată și cu starea de fericire, sănătate, longevitate și relații sociale pozitive. Persoanele curioase sunt mai atrase de activități care oferă oportunități de creștere, competență și niveluri mari de stimulare. Persoanele curioase au de obicei ca obiective personale îmbunătățirea de sine, dorința de a afla mai multe despre ei înșiși. Curiozitatea este punctul de plecare pentru hobby-uri și pasiuni noi.

Dacă curiozitatea face parte dintre primele  voastre puncte forte, sau din contră, este printre ultimele, dar doriți să o creșteți și să vă bucurați de beneficiile pe care le aduce, atunci merită să vă gândiți puțin cum puteți să o folositi în viața dumneavoastră.

Merită să ne adresăm întrebări gen: Cum am folosit curiozitatea în trecut, în viața de zi cu zi și în perioadele speciale sau critice, cum ne-a ajutat această caracteristică?

Pentru a ne înțelege mai bine și pentru a explora direcția în care merge curiozitatea noastră putem să ne întrebăm:

  • În ce domeniu ne activăm curiozitatea? Poate în zona în care muncim, poate în bucătărie, poate în zona de hobby, sau social..
  • Am fost curioși ca și copii? Cum ne manifestam?
  • A fost afectat gradul de curiozitate de-a lungul trecerii timpului? Am continuat să fim curioși explorând sau ne-am lăsat duși de valul vieții fără să mai ne activăm această latură a noastră atât de valoroasă

Dacă ne dorim să folosim această caracteristică mai des în viața noastră, pentru a ne aduce un plus de prospețime și de nou putem încerca câteva sugestii simple:

  • Putem încerca o mâncare nouă, o rețetă pe care să o gătim  sau să mergem la un restaurant pe care nu l-am mai vizitat, poate cu un anumit specific, pentru a explora diferite alimente și locuri.
  • Putem merge la serviciu  sau să ne întoarcem spre casă  pe un alt traseu, pentru a explora o nouă zonă în apropiere de locul în care locuim sau muncim.
  • Putem căuta dacă există activități comunitare care se desfășoară în jurul nostru, în orașul în care locuim, de exemplu plantările de copaci în zonă sau igienizarea unei zone, acțiuni organizate de ONG-uri și fundații sau de primării locale.
  • Căutăm online informații despre un hobby care ne pasionează și după ce adunăm idei și materiale, ne apucăm de treabă.
  • Putem să ne folosim curiozitatea pentru a ne îmbunătăți viața și a ne cunoaște mai bine.

Atunci când desfășurăm o activitate care ne place, putem deveni observatori ai procesului și să ne punem întrebarea de ce ne place, care sunt câteva caracteristici ale acțiunii efectuate care ne crește starea de bine? S-ar putea să aflăm lucruri interesante, poate că activitățile individuale ne plac mai mult decât cele în grup, sau invers, poate că suntem animați când creăm ceva nou sau estetic, sau poate recunoașterea socială și spiritul social sunt lucruri pe care le căutăm.

  • Putem să facem un exercițiu de explorare în mediul nostru, de zi cu zi și să observăm ce aspecte ne atrag atenția și ce aspecte putem ignorăm. Aici ne putem referi atât la mediul de muncă cât și cel de acasă. Poate nu putem ignora dezordinea și trebuie să facem curat înainte să facem altceva sau poate că atunci când facem o activitate preferată, nu vedem nimic în jur și ne lăsăm absorbiți de ceea ce ne place. E interesant să observăm acest lucru și în interacțiuni la muncă și acasă, ce anume ne apasă butoanele, ne agită, ce ignorăm?
  • Ultima sugestie se referă la chestionarea a ceea ce se întâmplă pentru a înțelege mai bine faptele. Poate fi incomod pentru cei din jurul nostru, dar pentru noi poate fi util să întrebăm mai des „de ce?”, să nu luăm ceea ce ni se spune fără a avea un sens pentru noi.

Personal, consider că atât timp cât rămânem curioși, ne menținem mintea activă și spiritul tânăr și ne minunăm de viață.

Nu uitați, curiozitatea stă la baza fericirii, longevității, sănătății și a relațiilor sociale sănătoase și pozitive. Deci, fiți curioși!

Psiholog Cristina Eftimie

Studiu Sursă: viacharacter.org

Articole anterioare:

Starea noastră de bine (4) – Creativitatea, componenta înțelepciunii

Starea noastră de bine (3) – Ghidarea după valori

Starea noastră de bine (2) – Cu cine ne înconjurăm?

Starea noastră de bine (1) – Învățăm de la copil

Bullying (10) – Reflectare și feed-back în ceea ce privește bullying-ul în școli

Bullying (9) – Jocuri și sugestii de activități care îi pot ajuta pe copii să înțeleagă fenomenul de Bullying în școli

Bullying (8) – Acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate

Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bullying? Ce facem?

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *