Starea noastră de bine (6) – Hotărârea ca parte a înțelepciunii

Încep acest articol cu reamintirea celor șase categorii ale valorilor de bază (universale) în care ne putem încadra: înțelepciunea, curajul, umanitatea, transcendența, cumpătarea, dreptatea. Discutând pe rând despre fiecare dintre ele (24, cu subsegmente), ajungem astăzi la Hotărâre sau Judecata ca parte a înțelepciunii. Referitor la subsegmente, Înțelepciunea ca și categorie de bază cuprinde: creativitatea, curiozitatea, hotărârea, dragostea de a învăța și perspectiva.

Hotărârea sau Judecata– oamenii care au această caracteristică manifestă sunt cei care cântăresc toate aspectele în mod obiectiv în luarea deciziilor, inclusiv argumentele care sunt în conflict cu convingerile lor. Atenție, nu ne referim la cei care îi judecă pe alții, este vorba despre judecata ca virtute, o capacitate de a vedea toate aspectele unei probleme, chiar și cele cu care nu suntem de acord, o capacitate de a “vedea limpede”, dacă vreți.

Judecata presupune luarea deciziilor raționale și logice și evaluarea analitică a ideilor, opiniilor și faptelor. Mai poate fi interpretată ca gândirea critică, cântărirea corectă a probelor, gândirea lucrurilor și examinarea dovezilor din toate părțile, mai degrabă decât să sari la concluzii. Judecata implică, de asemenea, să fii cu mintea deschisă și să poți schimba mintea în lumina dovezilor, rămânând deschiși la alte argumente și perspective.  Puterea judecății este o putere corectivă prin faptul că are rolul de a contracara gândirea defectuoasă, cum ar fi favorizarea opiniilor actuale sau favorizarea ideilor care sunt considerate punctul de vedere dominant și, prin urmare, acordarea unei atenții mai puțin viziunii mai puțin dominante. Este dorința de a căuta în mod activ dovezi împotriva convingerilor, planurilor sau obiectivelor tale preferate și de a cântări toate dovezile în mod echitabil atunci când este disponibilă.

Descoperirile cercetărilor privind avantajele puterii judecății relevă faptul  că oamenii care pot vedea lucrurile din mai multe perspective sunt deosebit de pricepuți în a face față perioadelor de schimbare și tranziție. Judecata combate gândirea părtinitoare, contribuind la luarea deciziilor mai precise. Indivizii cu această putere sunt mai puțin influențați de evenimentele singulare și sunt mai rezistenți la sugestie și manipulare.

Poate este momentul să vă întrebați dacă aveți această caracterstică ca și dominantă, cum ați folosit-o în viață, în momentele critice, cum v-a ajutat? Unde și când a fost nevoie să vă activați gândirea critică?

Și pentru a ne înțelege mai bine, în relațiile cu ceilalți, cum ne exprimăm gândirea critică sau judecata?

Poate sunt momente când pierdem această valoare și uneori când luăm decizii pierdem imaginea de ansamblu, ce ne face să nu vedem pădurea de copaci? Poate niște emoții? Care sunt circumstanțele sau oamenii care ne împiedică să ne folosim acest dar și să funcționăm emoțional?

Totuși, judecata, hotărârea sau gândirea critică, este o forță pe care nu trebuie să o neglijăm. Ea ne ajută să vedem clar și să luma în considerare cele mai multe aspect ale unei situații. Dacă avem această caracteristică ca dominantă sau dacă vrem să o cultivăm și să o creștem, putem să o activăm.

Gândirea critică o putem folosi atunci când întâlnim o persoană nouă în orice context și îi observăm faptele, cum se comportă, cum gândește, cum vorbește cu cei din jur. Se poate sări direct la concluzii, pentru că cineva ne-a spus ceva despre ea, punându-i repede o etichetă, dar nu e drept, adunând informații, dând șansă persoanei să se dezvăluie, vedem că există și calități și defecte, ne putem face propria imagine. Nimeni nu este perfect, clar că nici noi, dar cu siguranță că o imaginea de ansamblu este mult mai clară decât o etichetă pusă în grabă.

La muncă, putem lua în considerare și un alt unghi de opinie, poate pe care l-am respins initial, poate ceva nous au prea îndrăzneț. Hai să nu spunem “NU” data viitoare și să încercăm să dăm șanse și unei alte perspective.

Putem urmări puncte de vedere, dezbateri pe un subiect la care noi avem o poziție fixă, pe care nu dorim să ne-o schimbăm, poate despre un subiect tabu, religie, sex, educație și să încercăm să vedem ce păreri mai există pe acest subiect, să urmărim ca observator și să dăm o șansă și altor voci, chiar dacă sunt diametral opuse de ceea ce credem noi.

Și dacă vrem să ne antrenăm și mai mult această latură în viață de zi cu zi mai putem încerca:

Putem să ne gândim la un eveniment trecut care s-a desfășurat într-un mod cu care nu suntem de acord și să identificăm alte căi de rezolvare ipotetice, alte căi în care am fi putut aborda problema.

Putem să ne imaginăm că avem o părere diametral opusă unei păreri foarte înrădăcinate a noastre și să experimentăm cum este să ne plasăm în partea cealaltă.

Într-o dezbatere putem să ne asumăm rolul “avocatului diavolului”, o poziție nepopulară, contrară normelor doar de dragul dezbaterii, punându-ne întrebarea :”și dacă totuși nu este așa?” Gândirea critică este foarte important ca și valoare, nu toți ne-o permitem, nu toți avem curaj să fim nepopulari și să o exprimăm. E nevoie de curaj și asumare.

Psiholog Cristina Eftimie

Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org

Articole anterioare:

Starea noastră de bine (5) – Curiozitatea

Starea noastră de bine (4) – Creativitatea, componenta înțelepciunii

Starea noastră de bine (3) – Ghidarea după valori

Starea noastră de bine (2) – Cu cine ne înconjurăm?

Starea noastră de bine (1) – Învățăm de la copil

Bullying (10) – Reflectare și feed-back în ceea ce privește bullying-ul în școli

Bullying (9) – Jocuri și sugestii de activități care îi pot ajuta pe copii să înțeleagă fenomenul de Bullying în școli

Bullying (8) – Acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate

Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bullying? Ce facem?

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *