Vă reamintesc că starea de bine este influențată de valorile după care ne ghidăm în viață. Am tot repetat cele ele șase categorii (24 cu tot cu subcategorii) de valori de bază: înțelepciunea, curajul, umanitatea, transcendența, cumpătarea, dreptatea.

În fiecare săptămână discutăm despre câte una, pe rând și căutăm idei cu să ne folosim super-puterile sau punctele forte pentru a ne construi o existență mai plină de sens, mai conștientă și mai fericită.

Înțelepciunea ca și categorie de bază cuprinde: creativitatea, curiozitatea, hotărârea, dragostea de a învăța și perspectiva. Astăzi discutăm despre dragostea de a învăța.

Oamenii care apreciază această valoare (Dragostea de a învăța) sunt motivați să dobândească noi cunoștințe sau să își aprofundeze cunoștințele sau abilitățile existente într-un mod semnificativ.

Dragostea de a învăța reprezintă o pasiune pentru învățare, dorința de a învăța doar de dragul învățării. De fapt, curiozitatea și dragostea de a învăța sunt printre punctele forte cele mai strâns legate între ele. Ele pot fi totuși diferențiate una de alta. În timp ce curiozitatea este forța motivantă care te conduce să cauți informații noi, iubirea de a învăța se referă la dorința de a deține și de a aprofunda informațiile respective. Persoana curioasă este motivată de urmărirea cunoașterii; persoana care iubește învățarea este motivată de extinderea fondului de cunoștințe. În cazul în care curiozitatea este adesea asociată cu o cantitate mare de energie și un impuls de a strânge informații, iubitorul de învățare este adesea mai contemplativ. Dragostea de a învăța descrie modul în care o persoană își însușește noi informații și abilități. Dragostea de a învăța este o forță pe care profesorii ar dori să o vadă în studenții lor, părinții vor să o încurajeze în copiii lor, terapeuții să-și sprijine clienții, iar angajatorii încearcă să-și încurajeze angajații. Are consecințe motivaționale importante, deoarece ajută oamenii să persiste prin provocări, neplăceri și feedback negativ.

Descoperirile cercetărilor privind avantajele dragostei de a învăța reflect faptul că duce la dezvoltarea unei baze mai profunde de cunoștințe, sporind competența și eficacitatea. Cei foarte îndrăgostiți să învețe tind să se descurce bine în școală și să învețe lucruri pe tot parcursul vieții, îmbunătățindu-se mereu. Adesea sunt liniștiți sau introvertiți. Acest lucru nu este întotdeauna cazul celor curioși. Dragostea de a învăța a fost asociată cu îmbătrânirea sănătoasă, activă și productivă. Creierul are nevoie să fie activat pentru a rămâne în formă. Învățând mereu, creăm sinapse noi care ajută la noi conexiuni și mențin neuronii în viață.

Pentru a ne explora această latură putem să ne gândim cum am folosit în trecut dragostea de a învăța, în momente critice sau speciale din viața noastră.

De asemenea, ce domenii de învățare ne atrag, ni se par interesante și pe care le evităm, sau nu ne plac. Dacă alegem să învățăm ceva nou, ce anume căutăm?

Cum ne influențează interesele și ceea ce învățăm latura socială, ce fel de oameni întâlnim, care ne sunt apropiați?

Dacă dragostea de a învăța ocupă un loc important în ierarhia valorilor noastre, putem să valorificăm și mai mult acest lucru. De exemplu putem avea conversații profunde cu persoane care au aceleași interese ca și noi, atât în mediul formal cât și informal, pentru a ne spori cunoștințele în domeniu.

Când luăm o pauză de lucru, pentru o împrospătare putem căuta timp de 5 minute informații despre ceva ce ne interesează.

Putem vizita în weekend-uri clădiri, muzee, ferme sau afaceri de familie în apropiere sau în comunitatea din care facem parte și avem ocazia să aflăm mai multe despre ce se întâmplă în jurul nostru.

Putem învăța cinci cuvinte noi din DEX, și semnificația, precum și contexte de folosire o dată la două zile sau de două ori pe săptămână.

Putem citi cărți despre subiecte care ne interesează, pentru a ne îmbogăți cunoștințele despre acel subiect, o carte pe lună, cel puțin.

Ne putem gândi la o problemă a comunității în care trăim, ca exemplu, poluarea, câinii comunitari, gălăgia, lipsa spațiilor verzi; alegem o temă și căutăm informații despre ea 2-3 săptămâni, apoi vedem ce soluții găsim și cum putem să le aplicăm, poate și în colaborare cu alți oameni interesați de rezolvarea acelorași probleme.

Dacă vrem să ne menținem tineri și cu creierul în bună funcționare, trebuie să îi dăm de lucru. Învățarea pe tot parcursul vieții este un concept care capătă din ce în ce mai mult teren în educație.

Psiholog Cristina Eftimie

Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org

Articole anterioare:

Starea noastră de bine (6) – Hotărârea ca parte a înțelepciunii

Starea noastră de bine (5) – Curiozitatea

Starea noastră de bine (4) – Creativitatea, componenta înțelepciunii

Starea noastră de bine (3) – Ghidarea după valori

Starea noastră de bine (2) – Cu cine ne înconjurăm?

Starea noastră de bine (1) – Învățăm de la copil

Bullying (10) – Reflectare și feed-back în ceea ce privește bullying-ul în școli

Bullying (9) – Jocuri și sugestii de activități care îi pot ajuta pe copii să înțeleagă fenomenul de Bullying în școli

Bullying (8) – Acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate

Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bullying? Ce facem?

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.